ULTRA-ALERGĂTOARELE – MARIA RUS: „De ce am ales să alerg? Pentru că nu puteam să stau locului. Pentru că aveam energie multă şi trebuia să gândesc, pentru că voiam soluţii la probleme existenţiale”

0

Despre ultra-alergatoare II
Episodul 11 – MARIA RUS, 31 de ani

Prin anii ’70-’80, ultrarunning-ul cunoaste o popularitate crescuta in randurile atletilor din toata lumea. Apoi, trece printr-o perioada de stagnare pana acum cativa ani cand devine unul dintre sporturile in ascensiune.
Daca ar fi sa vin cu o explicatie, aceasta ar fi ca majoritatea initiatilor sunt atrasi de provocarile pe care le lanseaza acest sport impreuna cu extremele sale. Traim intr-o lume aflata in continua schimbare, in care aceasta face parte din constanta vietii de zi cu zi. Ultrarunning-ul isi rezerva recompensele pentru cei care au radbarea sa lucreze cu obiective pe termen lung si sunt dispusi sa tina pasul cu transformarile prin care vor trece.
Am fost intrebata, de curand, de ce sunt pasionata de ultrarunning, daca nu cumva caut durerea din spatele sau (as zice chiar din esenta sa) si daca e necesara in vreun fel?

Raspunsul meu, deloc vag, nu m-a suprins, desi nu mi-am mai pus intrebari de genul: „Nu stiu daca este necesara. Dar daca ar fi fost sa practic skydiving sau orice alt tip de sport extrem, care sa-mi solicite mintea si sa ma atraga afara, constant, din zona mea de confort, tot in felul acesta, l-as fi explorat. Durerea este inevitabila, atunci cand spiritul de aventura te invinge, cand stii ca nu mai poti sa dai inapoi, deoarece esti manat in permanenta de el.”

Pe parcursul realizarii acestui material, imi pierdusem de cateva ori „sirul gandurilor”, pentru ca aveam sa cunosc experiente extraordinare de initiere in ultrarunning si pe care nu aveam cum sa le redau altfel, decat in felul acesta. Am revenit insa, acolo de unde pornisem si anume din dorinta de a promova practicarea acestui sport, inspirata fiind sa expun cat mai multe astfel de experiente.

Intrebarile au ramas aceleasi. Cum au inceput sa alerge? Ce le-a determinat sa parcurga aceste distante?
Afla din interviurile ultra-alergatoarelor, care au initiat propriul lor drum de autocunoastere prin sport, dar si de doza lor de ambitie, curaj si pasiune.

Adriana Istrate, Diana Amza, Elena Fodor, Florina Florian, Gabriela Nitulescu, Ioana Molnar Diaconu, Liliana-Maria Danci, Liana Buzea, Mihaela Ionela Puiu, Monalisa Puruhunciuc, Maria Rus, Oana Solomon, Oana Serban.

Autor invitat: Ana Baran

poza

De cand ai inceput sa alergi si cum ai facut trecerea la distante lungi?

În 2013 făcusem o pauză lungă de la MTB. Mă panicasem într-un concurs şi nu mai reuşeam să mă conving să mă urc din nou în şa. Într-o seară caldă de septembrie mi-am luat câmpii şi am ieşit să alerg de nebună în jurul blocului. 3km. Primii 3k. De ce am ales să alerg? Pentru că nu puteam să stau locului. Pentru că aveam energie multă şi trebuia să gândesc, pentru că voiam soluţii la probleme existenţiale, iar pentru asta trebuia să iau pământul la talpă. Mi-au plăcult senzaţia de după, endorfinele şi sfârşeala aia plăcută.

Alergarea a venit ca un plasture peste mica mea drama. Mai avusesem o tentativă să încerc să alerg cu un an în urmă dar fusese un eşec total. La acea vreme eram fumătoare, iar alergarea era un tip de efort pe care pur şi simplu nu puteam să-l duc. Acum era diferit. Mă lăsasem de fumat de peste un an de zile şi viaţa mea avea altă direcţie.

Trecerea la distanţe lungi înseamnă pentru fiecare altceva. Ştiu că există distanţe standard măsurate în competiţii – semi-maraton, marathon, ultra-maraton – dar eu le măsor altfel. Distanţă lungă pentru mine înseamnă ceva ce mă depăşeşte în acel moment. Devine un plan. E ceva ce-mi doresc să ating. E un pin pe harta dezvoltării mele ca persoană.

Astfel, la o lună după ce am alergat primii 3km am participat la primul semi-maraton. A fost ceva ce a ţinut mai mult de supravieţuire decât de perfomanţa unei anduranţe sporite. Nu pot spune că începuse să îmi placă alergarea în mod deosebit, dar începuse să îmi placă “să pot” să fac lucruri care mă depăşesc fizic şi psihic. Acesta a fost începutul iar apoi curiozitatea a preluat controlul. Cum e să treci la alergarea montană? Cum e în pădure, noaptea,? Cum poți să alergi noaptea iarna?

Care este cea mai lunga distanta parcursa de tine pana acum?

După ce am testat distanţa de semi-maraton pe toate tipurile de teren şi condiţii meteo posibile şi imposibile timp de opt luni de zile, se cerea trecerea la nivelul următor, un maraton. Aveam deja reţeta de succes: să fie ceva nou, să fie într-un loc unde n-am mai fost până acum, să aibă o combinaţie de teren pe care n-am testat-o până acum şi o diferenţă de nivel imposibilă pentru mine. Curajoşii au Dumnezeul lor, iar Maraton Apuseni a fost o experienţă epică.

Cum te antrenezi si care este motto-ul tau in viata sportiva?

Ştiu deja că antrenamentul presupune două părţi, una de pregătire fizică şi una psihică. Privind în urmă, aventurile mele construiau mai mult bucata de psihic, iar fizicul încerca şi el să ţină cumva ritmul. Anul trecut aproape fiecare weekend însemna participarea la un concurs, cu minim două semimaratoane pe lună. Am trecut prin multe situaţii şi am observat că n-am crăpat, că se poate, că sunt mai puternică decât mă cred. Voinţa este atuul meu forte şi asta îmi dă curaj să continui.

Totuşi, voinţa te duce doar până într-un punct. La un moment dat fizicul îşi cere drepturile fără posibilitate de apel. După ce iarna aceasta am experimentat o epuizare totală am decis să schimb puţin stilul antrenamentelor. Acum fac mai multe antrenamente de forţă şi mai puţin de anduranţă. Încă sunt de părere că anduranţa ţine mai mult de voinţă, dar trebuie să şi ai cu ce să o susţii şi aici intervine forţa muncită în antrenamente de cross-fit.

Şi pe partea de antrenamente sunt mânată de curiozitate. Cum e yoga? Cum e Limitless? Cum sunt HIIT? Cum e tabata sau BootCamp? Îmi place să le încerc pe toate şi să aleg variantele care cooperează cu fizicul meu cel mai bine. Antrenamentele preferate rămân totuşi Insanity, iar când sunt presată de timp Insanity Max 30 de două-trei ori pe săptămână. Acestea le completez cu una sau două alergări lungi de 15km şi/sau tură pe munte în weekend.

Ce cursa ai planificata pe viitor?

Weekendul acesta alerg din nou Maraton Apuseni. Îmi place că universul are un simţ al umorului deosebit. Vrei, nu vrei, bei Grigore aghiazmă! Chiar discutam cu Ana Baran (iniţiatoarea interviului) dacă am în planuri un ultra. Am vrut să îî spun că nu deocamdată, dar acum observ că ediţia 2015 a maratonului din apuseni are lungimea reală de 43,7 km.

Sezonul acesta îmi doresc să particip la concursuri la care nu am mai fost. Criteriul de selecţie şi ce obiective am acum se rezumă la diferenţa de nivel şi cât de tehnice sunt: Retezat SkyRace, Maraton 7500 (proba scurtă).
Partea faină în sport e că totul ţine de tine. Trebuie să îţi găseşti tipul de activitate sportivă preferată şi să începi să te descoperi de direcţia aceea. Mie mi se potrivesc sporturile de anduranţă pentru că eu chiar nu pot sta locului liniştită şi am satisfacţie după efort pe o perioadă extinsă de timp.

Încurajez pe oricine să experinenteze aventura unui stil de viaţă activ cu diverse tipuri de activităţi sportive. Fiecare dintre noi ne putem bucura de sport, indiferent de forma în care alegem să îl practicăm. Acesta este şi scopul site-ului divainbocanci.ro pe care l-am pornit împreună cu prietena mea cea mai bună. Mișcarea și sportul în aer liber aduc bucurii prea mari şi e păcat să nu avem parte ele. Trebuie doar să începi.

diva in bocanci

Late edit: încurajată de această discuţie m-am ţinut de cuvânt şi am atins obiectivele propuse pentru 2015: Rerezat SkyRace şi Marathon 7500. Daca îţi vrei suficient de mult, orice e posibil.

Autor invitat: Ana Baran

Despre autor

avatar

Bun venit pe platforma de informație și educație pozitivă, RomâniaPozitivă.ro! Avem pentru tine peste 20 000 de exemple de Bine despre România de la peste 20 de autori și colaboratori încă din 2006. La acest cont de autor o să publicăm articole, comunicate de presă, opinii și imagini pe care le primim de la colaboratori și parteneri, dar selectăm acele informații care se potrivesc cu ceea ce dorim să promovăm pe platforma noastră. 10 ani De Bine despre România.

Comentează