Ultimele zile pentru 3 râuri din Munții Țarcu :(

0

WWF-România solicită public respingerea, de către Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin, a proiectelor de construcție de microhidrocentrale pe râurile Bistra Mărului, Șucu și Olteana, din Munții Țarcu. Deși mai multe organizații pentru protecția mediului au contestat proiectele în mod argumentat, în mai multe rânduri, APM Caraș-Severin urmează să emită acordurile de mediu. Proiectele încalcă grav atât legislația românească, cât și directivele europene. WWF a transmis instituției o contestație și a lansat o petiție publică pentru salvarea celor 3 râuri, disponibilă pe www.raurileromaniei.ro.

Buldozerele amenință din nou Grădina Carpaților

Râurile Bistra Marului, Șucu și Olteana fac parte din aria naturală protejată de interes comunitar situl Natura 2000 Muntii Țarcu, desemnată pentru protecția unor specii și habitate vulnerabile specifice râurilor, incluzând specii de pești și rac, protejate în țară și în Europa.


Avizul de mediu pentru Strategia energetică a României interzice amplasarea microhidrocentralelor în astfel de arii naturale protejate. Mai mult decât atât, administrația sitului Natura 2000 Munții Țarcu a emis avizul negativ, considerând că amplasarea de microhidrocentrale pe aceste râuri  este inoportună, deoarece pune în pericol starea de conservare a speciilor protejate.


WWF-Romania a semnalat neregulile din acest caz, atât prin sesizari scrise, cât și prin participarea la ședințe dedicate, însă poziția și recomandările organizației au fost ignorate. 

 

Greșeli administrative similare au permis construirea unor microhidrocentrale care au distrus deja râurile Craiu, Cuntu și Sebeșel din Munții Țarcu.

Cum moare un râu de munte?

Un râu este un sistem viu, iar pe râurile de munte biodiversitatea este extrem de bogată. Pe râurile Bistra Mărului, Șucu și Olteana, ca în multe râuri montane, conviețuiesc microorganisme, alge, mușchi, spongieri, planarii, raci, insecte și larve de insecte, pești, amfibieni sau mamifere.

Microhidrocentralele fragmentează habitatele râurilor, afectând o bogată fauna de nevertebrate acvatice precum și migrația peștilor pentru depunerea icrelor. Distrug și habitatele ripariene (de pe maluri), cum ar fi pădurile galerii de anin iubitoare de apă, de care depind specii de nevertebrate, animale și păsări. Pe unde se construiesc microhidrocentrale, apa cristalină a râurilor și pârâurilor de munte devine un amestec de noroi și piatră, în care orice formă de viață dispare.

Deși utilizarea energiei produsă de microhidrocentrale este promovată drept o sursă de energie „verde”, astfel de infrastructuri produc efecte negative majore asupra ecosistemelor râurilor, în condițiile în care cursurile de apă cu stare ecologică bună și luncile inundabile au devenit din ce în ce mai rare în România. Râurile Bistra Mărului, Șucu si Olteana au o stare ecologică bună. Conform legislației românești și europene, aceste râuri trebuie protejate, prin evitarea unor proiecte de tipul microhidrocentralelor.

Soarta celor 3 râuri în termeni legislativi

Muntii Țarcu  a fost desemnat ca sit al rețelei europene Natura 2000  pentru protecţia unor specii de pești, rac și habitatele acestora. În plus, vidra a fost identificată în teren, în zona proiectelor propuse. Avizul de Mediu  pentru Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020, actualizată pentru perioada 2011-2020, prevede că „în acele situri de interes comunitar (SCI-uri) care au fost propuse pentru protejarea speciilor de peşti, vidră şi rac sau pentru habitatele care sunt influenţate, nu se va propune/aproba/accepta dezvoltarea /amplasarea microhidrocentralelor”.

În urmă cu câteva luni, WWF a transmis Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin solicitarea de respingere a proiectelor.

Anterior, încă din faza de evaluare a impactului asupra mediului al proiectelor, Administrația Sitului Natura 2000 Munții Țarcu a emis aviz nefavorabil, precizând că efectele asupra speciilor acvatice ar fi semnificative, iar măsurile de mediu propuse prin proiect nu garantează protecția speciilor de pești de pe cele trei râuri. 


În urma acestor acțiuni, APM Caraș-Severin a comunicat către WWF decizia de a nu emite acordurile de mediu, considerând justificate argumentele organizației. Cu toate acestea, la ultima ședință de analiză tehnică a proiectelor propuse, nu au fost aduse informații sau date noi şi nici clarificări suplimentare, iar pe 29 mai AMP Caraș-Severin a publicat pe website-ul instituției anuntul viitoarelor acordurilor de mediu pentru microhidrocentrale. 

 

Emiterea acordurilor de mediu ar reprezenta o gravă eroare procedurală și încălcarea legislației.


Pe 3 iunie WWF-România a transmis instituției o contestație a proiectelor acordurilor de mediu, reluând argumentele legale deja prezentate.

În același timp, WWF a lansat o petiție publică ce poate fi accesată la www.raurileromaniei.ro, dând posibilitatea ca cetățenii interesați să o direcționeze direct către autoritatea de mediu competentă. Până la momentul trimiterii comunicatului, peste 700 de emailuri conținând petiția WWF au fost trimise către APM Caraș-Severin.

Despre WWF (World Wide Fund for Nature):

Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. Mai multe detalii la: www.wwf.ro.

 

Despre autor

avatar

Fondator RomâniaPozitivă.ro, Florin este educator de emoție și gând pozitiv. Florin susține acest demers prin programele sale de training și prin platforma de informație și educație pozitivă, www.RomaniaPozitiva.ro cu 25 de autori și aproape 30 000 de articole de Bine despre România publicate încă din 2006. Florin are peste 15 ani de experiență ca trainer pentru circa 8000 de participanți, iar domeniile de expertiză includ: facilitare de procese de învățare, orientarea spre soluție (psihologie pozitivă aplicată pentru rezolvarea problemelor), antreprenoriat social, ”train the trainers”, design thinking, managementul echipelor, management de proiect, recrutare şi selecţie, comunicare, teambuilding. Florin a lucrat 4 ani în industria berii alături de InBev având atribuții de training pe mai multe procese de vânzări și de business pentru o rețea cu peste 40 de firme de distribuție de bunuri de larg consum pe întreg teritoriul țării. Florin are experiență ca moderator/speaker pentru diverse evenimente și conferințe: TEDx București, Allianz-Țiriac Management Conference, ASPEN Leadership Program, Leaders for Justice Program, Automotive Forum (Timișoara), “Conferința Anului Viitor”, Inspiro, Bucharest Integrity Gathering, Conferința de Voluntariat, The Conference about Happiness, “Fabricat în Țara lui Andrei”cu NESsT & Petrom, WWF Școli Verzi în Europa, TEDx Galați. Majoritatea clienţilor lui Florin sunt din aria de business, companiile activând în domenii foarte diferite (servicii, IT, automotive, bunuri de larg consum, consultanţă) pe întreg teritoriul ţării. Florin este implicat şi în proiecte de training pentru organizaţii nonguvernamentale. Florin a fost membru entuziast în organizațiile AIESEC Timișoara și ARDOR Banat. Florin desfăşoară şi proiecte de training în sistem deschis („open training”), un exemplu de astfel de program fiind cursul „Train the Trainers” cu Institutul Român de Training și Training Cafe. Motivaţia principală este dorinţa de a schimba lucrurile în Bine în România. Florin este certificat Formator A.N.C., White Belt @ ABInBev. Florin este mare fan de biciclete, mișcare în aer liber, muzică uneori chiar clasică și indiană.

Comentează