STUDIU despre calitatea educației în mediul rural din România

0

”Dialog pentru calitatea educației.
Școala văzută prin ochii elevilor și părinților”

Lansarea raportului de cercetare privind calitatea educației  în mediul rural.

Creșterea calității educației are ca scop îmbunătațirea rezultatelor școlare ale elevilor, un aport mai mare al școlii în orientarea copiilor către o meserie potrivită cu aptitudinile lor, dar și în dezvoltarea abilităților sociale necesare în viața de zi cu zi. Aceasta este dorința tuturor celor implicați, copii, părinți și profesori, dar care deocamdată, conform rezultatelor cercetării de față, este departe de realitate.

„Chiar dacă legislația prevede ca elevii și părinții să fie consultați în procesul de acreditare a școlilor, aceștia sunt de fapt cei mai puțin vizibili în dezbaterile publice. Consecința este că mulți dintre tineri devin victime ale eșecului în educație, cu ecouri profunde în propria viață dar și în cea a comunității. De aceea, Fundația World Vision România și-a propus să construiască în comunitățile unde este prezentă premizele pentru un dialog mai constructiv între elevi, părinții lor și reprezentanții școlilor. Sperăm ca astfel să putem contribui la creșterea gradului de încredere şi satisfacție față de școală a tuturor celor implicaţi și la îmbunătățirea rezultatelor copiilor. Acest studiu face parte dintr-un proiect mai amplu, de participare a membrilor comunităţilor la un dialog susținut pentru îmbunătățirea calității serviciilor publice” a declarat Daniela Buzducea, Director de Advocacy al fundației World Vision România.

Studiul, realizat în perioada martie-august 2014, a evaluat percepția copiilor și părinților cu privire la calitatea educației în școala românească, în special în zona rurală. Au fost intervevați 3.586 de copii și părinți din 157 de unități școlare din șase județe (Cluj, Dolj, Vâlcea, Ialomița, Vaslui și Suceava) – majoritatea covârșitoare funcționând în comunități dezavantajate – grupurile țintă fiind părinții copiilor din învățământul primar și gimnazial, precum și elevii de gimnaziu.

Am pornit în acest demers de la aspectele care sunt prevăzute în standardele pentru educație si ne-am dorit să documentăm modul în care se desfășoară dialogul dintre școală și copii împreună cu familia lor și mai ales să aflăm cum văd elevii și părinții lor școala în care învață. Rezultatele cercetării sunt interesante și oferă chiar o imagine obiectivă asupra școlii, grupate pe trei paliere pentru care exemplificăm mai jos cu cifre:

A.   Activitățile de învățare, rezultatele obținute și evaluarea lor;

  • Deși peste 90% dintre elevi afirmă că în școală au cel puțin unui laborator sau cabinet școlar, acestea nu sunt folosite nici măcar la 10% din capacitate.
    • Mai puțin de o treime dintre elevi folosesc săptămânal mijloace audio și video; doar unul din doi elevi folosesc calculatorul și puțin peste o treime dintre ei au acces la internet.
    • Educația este, încă, predominant definită ca transmitere de informație – patru din cinci elevi susțin că mai mult de jumătate din timpul unei ore de curs ascultă explicațiile profesorilor.
      • Copiii au probleme în aplicarea în viața de zi cu zi a ceea ce au învățat la școală, chiar dacă au primit explicații complete și au înțeles la oră.
      • Evaluarea rezultatelor învățării este centrată mai mult pe aspectele și conținuturilor cognitive ale învățării și mai puțin pe cele comportamentale și atitudinale.
      • Părinții nu sunt, întotdeauna, informați în privința activității școlii.

B.     Motivația, implicarea personală și participarea beneficiarilor la viața școlii;

  • Aproape jumătate dintre elevi și unul din trei părinți declară că nu sunt consultați în stabilirea disciplinelor opționale.
  • Marea majoritate a părinților au contribuit la cumpărarea unor auxiliare curriculare pe care le consideră utile la clasă.
  • Comunicarea cu personalul școlii este considerată, în general, bună și, la fel, sprijinul primit pentru rezolvarea problemelor personale.
  • Unul din cinci elevi și circa 15% dintre părinți au semnalat reprezentanților școlii aspecte negative legate de funcționarea acesteia; Marea majoritate a elevilor (peste 93%) și a părinților (peste 88%), declară că nu au adresat școlii propuneri de îmbunătățire. Peste 50% dintre cei care au făcut propuneri de îmbunătățire (elevi sau părinți), susțin că acestea au fost luate în considerare.
  • În relația cu școala, părinții preferă acțiunea individuală și nu cea colectivă.
  • În plus, doi din trei elevi și patru din cinci părinți se adresează școlii pentru problemele personale ale copilului sau familiei astfel încât școala este încărcată cu probleme care nu aparțin misiunii acestei instituții – educația.

C.      Nivelul satisfacției beneficiarilor și „starea de bine” a elevilor la școală.

  • Circa trei sferturi dintre elevi declară că, în ultimul semestru, nu au stat de vorbă niciodată cu un consilier școlar.
  • Aproape unul din trei elevi recunoaște că lipseste nemotivat de la școală, cel mai des datorită unor probleme personale.
  • Unul din zece copii lipsește pentru că muncește în gospodărie iar 8% dintre elevi pentru că nu le place materia.
  • Mai mult de jumătate dintre elevi nu consideră temele pentru acasă relevante sau utile, iar zilnic un elev are în medie teme la cel puțin 3 materii
  • 35% dintre copii si aproximativ același procent de părinți nu își pun problema continuării studiilor la liceu. Acest procent de posibilă părăsire timpurie a școlii este dublu față de media națională.
  • Desi climatul școlar este, în general, perceput ca pozitiv, școala e orientată către rezolvarea problemelor (aspecte negative sau probleme individuale ale elevilor și ale familiei) și mai puțin pe îmbunătățirea rezultatelor, creștere și dezvoltare
  • Aproape 26% dintre elevi s-au simțit discriminați în școală, dar cel mai adesea nu datorită etniei, a stării de sănătate sau a statutului social, ci mai degrabă datorită etichetării care apare în lipsa performanțelor școlare, a unor comportamente reprobabile, etc.
  • Se poate constata, în general, o neglijare a formării competențelor cheie care influențează succesul personal, în favoarea disciplinelor „de examen”.

“Calitatea educației înseamnă nu numai îndepliniea unor standarde ci și îndeplinirea așteptărilor beneficiarilor de educație”, considera profesorul Șerban Iosifescu, președintele ARACIP unul dintre cei doi autori au studiului. “Ca urmare, elevii și părinții lor trebuie încurajați să-și exprime nevoile, interesele și asteptările, iar vocea lor trebuie ascultată și luată în considerare la elaborarea și implementarea politicilor publice în doemeniul educației. Mai mult decât atât, educația trebuie adusă în prim planul dezbaterii publice, iar societatea civilă, în special organizațiile neguvernamentale, trebuie să se implice în acest proces, asigurând independența și imparțialitatea dialogului dintre cei care oferă servicii educaționale și beneficiarii acestora.”

Rezultatele studiului au fost facute publice în cadrul unei dezbateri organizate miercuri, 26 noiembrie 2014, la Clubul Țărănului Român din București. Au participat reprezentanți ai autorităților centrale, mediului academic, comunităților locale și ONG-urilor care sunt interesate de calitatea educației, presă. Momentul a fost un bun prilej de a se aduce din nou în atenția publicului rezultatele recentului studiu “Costul Investiției Insuficiente în Educație în România”, efectuat de UNICEF împreună cu Ministerul Educației Naționale.

Raportul de cercetare privind calitatea educației  în mediul rural se găsește online la adresa: www.worldvision.ro/calitateaeducatiei.pdf

world vision calitatea educatiei

Demersurile Fundației World Vision Romania în ceea ce privește educația copiilor din mediul rural au început în urmă cu peste 20 de ani și au inclus desfășurarea de proiecte educaționale în peste 300 de comunități din mediul rural.

World Vision România este o organizaţie non-guvernamentalǎ care desfǎşoarǎ programe de intervenţie umanitarǎ de urgenţǎ, dezvoltare şi advocacy. În România, World Vision şi-a început activitatea în anul 1990, lucrând în mod special cu copiii, familiile si comunitǎţile, în scopul depǎşirii situaţiilor de criză generate de sărăcie, lipsa de programe de dezvoltare sau lipsa serviciilor de bază la nivel local.

Din anul 1990 şi până în prezent, World Vision România a desfăşurat circa 40 de proiecte în fiecare an, în ultimii 15 ani fiind activă prin programe de dezvoltare comunitară şi servicii sociale în urmǎtoarele judeţe ale ţǎrii: Constanţa, Cluj, Iaşi, Vaslui, Vâlcea, Dolj, Ialomiţa, Braşov şi Municipiul Bucureşti. Inspiraţi de valori creştine, lucrăm cu persoanele cele mai vulnerabile, indiferent de religie, rasǎ, etnie sau gen.

Despre autor

avatar

Co-Fondator RomâniaPozitivă.ro, Florin este educator de emoție și gând pozitiv. Florin susține acest demers prin programele sale de training și prin platforma de informație și educație pozitivă www.RomaniaPozitiva.ro. Florin are peste 15 ani de experiență ca trainer pentru circa 8000 de participanți, iar domeniile de expertiză includ: "solution thinking" (gândire pozitivă aplicată pentru rezolvarea problemelor), antreprenoriat social, ”train the trainers”, managementul oamenilor/echipelor, management de proiect, recrutare şi selecţie, comunicare, echipe eficiente, teambuilding. Florin este mare fan de biciclete, mișcare în aer liber, muzică, uneori chiar clasică și indiană. Motivaţia principală a lui Florin este dorința de a schimba lucrurile în Bine în România și încrederea că asta se poate.

Comentează