SCRISOARE DESCHISĂ Cultura independentă este cultură de interes public

0

Sursa: comunicat de presa Coaliția Sectorului Cultural Independent, București, 15 ianuarie 2014


ÎN ATENȚIA

Ministerului Culturii
Ministerului Finanțelor Publice

Secretariatului General al Guvernului

Administrației Fondului Cultural Național

Comisiei de Cultură, Arte și Mijloace de informare în masă a Senatului

Comisiei de Cultură, Arte și Mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților

Ziua Culturii Naţionale, 15 ianuarie, ar trebui să fie nu doar o ocazie de sărbătoare, ci şi de reflecţie asupra condiţiilor de creaţie şi de expresie culturală din România, care se află în prezent într-un proces de deteriorare progresivă ca urmare a măsurilor adoptate sau ignorate la diverse niveluri ale administrației publice centrale și locale. În acest spirit, Coaliţia Sectorului Cultural Independent (CSCI), reţea de organizaţii culturale neguvernamentale, artişti şi manageri culturali, care susţine legitimitatea accesului activităţii culturale non-profit la finanţare publică, atrage la acest început de an atenţia asupra unor probleme importante cu care se confruntă acest sector.

CSCI susţine cultura vie, oriunde se manifestă aceasta. Dorim recunoaşterea statutului culturii independente drept cultură cu impact public şi dorim un acces cât mai echilibrat la resursele financiare publice şi de protecţie socială. Nu suntem prin aceasta adversarii activităţilor realizate de instituţiile publice de cultură, şi nici ai artiştilor şi lucrătorilor culturali din sectorul public. Susţinem însă acea cultură dinamică, emergentă, care contribuie activ la dezvoltarea tuturor sectoarelor de activitate dintr-o societate modernă, care evoluează odată cu societea umană şi care îi exprimă artistic vitalitatea şi noutatea. Carta pentru Cultura Vie  (disponibilă pe www.culturavie.ro),  publicată în noiembrie 2012, arată clar şi succint care poate fi potenţialul culturii vii, dacă beneficiază de un sprijin adecvat.

Administraţia Fondului Cultural Naţional, cel mai important finanţator al organizațiilor neguvernamentale din domeniul cultural şi al artiştilor independenţi, şi-a pierdut în 2012 printr-o iniţiativă legislativă discutabilă principala sursă de finanţare: fondurile din veniturile Loteriei Naţionale. Alături de slaba colectare a veniturilor proprii de la operatori economici şi susţinerea  financiară limitată din partea Ministerului Culturii, această situaţie ameninţă serios existenţa, calitatea şi impactul culturii publice realizată pe bază de proiect în România. Alte probleme la fel de importante sunt insuficienta capacitate de evaluare de calitate a propunerilor de finanţare şi rigiditatea adaptării la realitatea sectorului cultural, prin formularea şi aplicarea consecventă a unor priorităti de finanţare insuficient de relevante.

Lipsa unor măsuri adecvate de taxare, impozitare şi protecţie socială pentru lucrătorii culturali, în special artişti, sabotează activitatea şi dezvoltarea sectorului. România se numără printre puţinele ţări care nu au niciun fel de facilităţi fiscale, protecţie socială şi asigurare de sănătate pentru artiştii care îşi desfăşoară activitatea în mod independent, fără a fi angajați cu contract de muncă. Pentru a solicita fonduri publice, artiştii sunt obligaţi să dobândească statutul de persoană fizică autorizată, iar banii pe care îi obţin pentru derularea proiectelor sunt impozitaţi ca venit, cu toate taxele aferente.

Organizaţiile neguvernamentale care sunt  implicate în proiecte europene de cooperare culturală nu mai au alocate fonduri parţiale de co-finanţare de la Ministerul Culturii. Aceşti operatori culturali au un rol extrem de important pentru activitatea şi dezvoltarea sectorului cultural, de învăţare şi conectare a acestuia la practici internaţionale. Lipsa unei susţineri financiare publice adecvate periclitează profesionalismul şi limitează ocaziile de formare şi de promovare a actorilor culturali din România, subminînd în același timp politica Guvernului de atragere și absorbție a fondurilor europene.

Deși mai mult de 80% din finanţarea publică pentru cultură se distribuie la nivel local, prin autorităţile publice locale şi judeţene, accesul la aceste fonduri este profund viciat de lipsa de transparenţă şi lipsa de competitivitate în alocare. Cu puţine excepţii, organizaţiile neguvernamentale şi artişti independenţi nu au acces în mod transparent, competitiv, cu şanse egale, la aceste fonduri. Acest fapt modifică dinamica actului cultural, obligând operatorii culturali să se orienteze pentru fonduri către finanţatori naţionali sau europeni, chiar şi atunci când anvergura şi impactul sunt clare la nivel local sau judeţean. În acest fel, presiunea asupra finanţatorului naţional AFCN creşte, iar misiunea acestuia devine mai dificil de realizat.

Sectorul cultural independent activ în oraşele mari ale României resimte acut lipsa spaţiilor de creaţie şi expunere sau performare. În relaţia cu instituţiile publice de cultură, care administrează de multe ori spaţii generoase, nu există decât rareori din partea celor din urmă sentimentul unei responsabilităţii a cedării parţiale a acestor resurse către independenți. În alte ţări, aceasta este însă o practică comună, impusă sau recomandată de ordonatorii de credit ai instituţiilor publice de cultură.

În perioada 2015-2016 statul român trebuie să asigure coordonarea concursului pentru desemnarea orașului din România care va deține titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. Deși opt orașe și-au prezentat public deja intenția de a candida pentru titlu și au inițiat pregătiri în acest sens, la nivelul autorităților centrale pregătirea acestui proces nu a fost demarată. Este nevoie ca Guvernul României și Ministerul Culturii să stabilească autoritatea responsabilă pentru coordonarea acestui proces și să asigure cadrul strategic şi financiar pentru implementarea cu succes a acestui program.

Considerăm că toate aceste chestiuni au o importanță capitală pentru actul cultural din România și solicităm includerea de urgență a acestora pe agenda autorităților publice vizate.


SEMNATARI:

Membrii Coaliției Sectorului Cultural Independent

Raluca Ana-Maria Pop, Ioana Tamaș, Asociaţia MetruCub – resurse pentru cultură

Cosmin Manolescu, Director executiv si coregraf, Fundaţia Gabriela Tudor

Cristina Modreanu, Președinte, Asociația Română pentru Promovarea Artelor Spectacolului

Ștefania Ferchedău, manager studio ZonaD

Miki Braniște, Director, Asociația Colectiv A / Festival Temps d’Images

Rarița Zbranca, Director executiv, Fundatia AltArt, Cluj-Napoca

Corina Bucea, manager, Federația “Fabrica de Pensule”, Cluj-Napoca
Kinga Kelemen & Sinkó Ferenc, Director/ Președinte, Asociația GroundFloor Group
Gianina Cărbunariu, regizor

background_pagina_coalitie_cutextsilogo1
coalitiasectoruluiculturalindependent.wordpress.com

Despre autor

avatar

Co-Fondator RomâniaPozitivă.ro, Florin este educator de emoție și gând pozitiv. Florin susține acest demers prin programele sale de training și prin platforma de informație și educație pozitivă www.RomaniaPozitiva.ro. Florin are peste 15 ani de experiență ca trainer pentru circa 8000 de participanți, iar domeniile de expertiză includ: "solution thinking" (gândire pozitivă aplicată pentru rezolvarea problemelor), antreprenoriat social, ”train the trainers”, managementul oamenilor/echipelor, management de proiect, recrutare şi selecţie, comunicare, echipe eficiente, teambuilding. Florin este mare fan de biciclete, mișcare în aer liber, muzică, uneori chiar clasică și indiană. Motivaţia principală a lui Florin este dorința de a schimba lucrurile în Bine în România și încrederea că asta se poate.

Comentează