Recomandarea editurii Herald: „Despre Educatie”

0

 

Despre carte:

„Aceasta imitare a ceea ce este considerat ca ar trebui sa fim, naste frica”, sustine Krishnamurti. Iar aceste cuvinte ale autorului poarta in sine naturaletea oricarui adevar intrigant. De ce imitam, cum imitam, si, mai ales, ce provoaca in noi aceasta imitare in numele unui ideal, in numele lui acel „cum ar trebui sa fim”? Poate omul sa fie liber in fata unei asemenea conditionari? In definitiv, aceasta este cea mai mare dorinta a oricarei fiintei umane.

Educatia este cea care ar trebui sa-i ofere tanarului capacitatea de a percepe esentialul („ceea ce este”), ar trebui sa-i confere libertatea de a trai intr-o lume pe care s-o creeze el insusi. Insa, in masura in care cresterea saraciei, criza ecologica, izbucnirea a din ce in ce mai multe razboaie sunt realitati ale societatii contemporane, inseamna ca educatia, asa cum este ea perceputa astazi, a dat gres. Krishnamurti propune un nou sistem, non-ierarhic si non-competitiv, in care elevul si profesorul se bazeaza pe comunicare, problematizare si indoiala. Aceste trei activitati ale mintii instituie inteligenta, o facultate a spiritului capabila sa armonizeze cunoasterea, luciditatea critica si refuzul de a accepta orice autoritate.

Adresat atat profesorilor cat si elevilor, parintilor si oricarei persoane interesate de educatie, volumul de fata, este, in fapt, o dezbatere amicala intre Krishnamurti si cititor. Fara a avea pretentia sa-i impuna ceva partenerului de discutie, autorul isi sustine „observarea lucida” folosindu-se de toate calitatile maieuticii. Nu este o exagerare. Doua dintre cele trei parti ale cartii sunt prelegeri-dezbatere sustinute de Krishnamurti in fata elevilor si a profesorilor scolilor din  Rishi Valley si Rajghat. Cea de-a treia reprezinta o foarte interesanta punere in relatie a educatiei cu viata insasi, alaturare extrem de fireasca din moment ce educatia este cea care ar trebui sa-l pregateasca pe copil pentru caruselul vietii si pe omul matur pentru evitarea conflictului interior deoarece acesta, „proiectat in afara, devine mondial”.

Vasile Mihalache

*

„Viata are un sens mai inalt si mai vast decat acesta, dar ce valoare are educatia noastra daca nu l vom descoperi niciodata? Chiar daca vom fi extrem de instruiti, noi nu vom realiza prin aceasta o integrare profunda a gandirii si simtirii, vietile noastre vor continua sa fie incomplete, contradictorii, sfasiate de temeri de tot felul. Cata vreme educatia nu va cultiva o viziune integrala asupra vietii, ea nu va avea decat o mica valoare.

Pentru a institui o educatie adevarata, trebuie sa intelegem semnificatia vietii in intregul ei, iar pentru aceasta trebuie sa fim capabili sa gandim direct si in spiritul adevarului. Un ganditor prea logic este in realitate nechibzuit, caci el se conformeaza unui model, repeta fraze, iar gandirea lui urmeaza un fagas. Este cu neputinta sa intelegem viata in mod abstract sau teoretic. A intelege viata inseamna a ne intelege pe noi insine si acesta este atat inceputul cat si scopul final al educatiei.”

 Jiddu Krishnamurti

 

Despre autor:

Krishnamurti sa nascut la 11 mai 1895, la Madanapalle, in sudul Indiei. „Descoperit” de miscarea teozofica, este crescut si educat in Occident, considerandu-se ca va deveni instrumentul exprimarii unui mesaj de o deosebita importanta, ca va indeplini rolul unui Mesia, sau ca va fi fondatorul unei noi religii. Jiddu Krishnamurti este considerat drept unul dintre marii educatori si filozofi ai timpurilor noastre. Revista Time l-a desemnat a fi “unul dintre cei 5 sfinti ai secolului XX”, iar Dalai Lama l-a numit a fi “unul dintre marii ganditori ai erei noastre”.

In 1925, in urma mortii fratelui sau Nityananda, Krishnamurti traverseaza o grava criza psihologica, in decursul careia incepe sa se indoiasca de toate valorile „spirituale”. S-a eliberat de tot ceea ce invatase, ramanand intr-o stare de non-speranta. Nu mai astepta nimic. Si tocmai in aceasta situatie de gol interior, in aceasta stare de moarte fata de elementele structurale ale trecutului sau psihologic – spune Krishnamurti – a erupt in el „acea binecuvantare ce se realizeaza numai intr-o stare de liniste autentica, a avut loc eruptia exploziva a iubirii”.

Aceasta experienta a determinat in el o innoire spirituala, o adevarata revolutie, o profunda mutatie. Din acel moment Krishnamurti a declarat ca nu va mai fonda o noua miscare religioasa sau un nou sistem filozofic care sa inrobeasca si sa conditioneze si mai mult mintile oamenilor. In urma acestei revolutii launtrice Krishnamurti a dizolvat „Ordinul Stelei”, ce fusese fondat special pentru el si, incepand din 1928-29, a luat o orientare complet independenta de orice fel de organizatie.

Dupa o perioada dificila, marcata de nenumarate confruntari, Krishnamurti ii intalneste in 1946 pe Aldous Huxley si pe Charles Morgan, impreuna cu care va fonda o scoala la Ojai, California; de altfel Huxley i-a prefatat lucrarea Prima si ultima libertate. Din acel moment, mesajul sau a devenit mai cuprinzator si s-a raspandit in intreaga lume, pana cand – lucru extraordinar – in anul 1974 a avut loc incidenta mesajului sau cu elita intelectuala. De atunci Krishnamurti s-a intalnit de doua ori pe an, o data in Anglia si o data in California, cu savantii cei mai ilustri ai lumii contemporane: savantul Kapra, care a condus multa vreme centrul de studii nucleare de la Geneva, D. Bohm, profesor de fizica la Universitatea din Londra, cei mai mari specialisti in neuropsihiatria si anatomia creierului, pe scurt, vreo cincizeci de savanti, toti niste enciclopedii vii. Si nu este oare un suprem paradox? Ei il intalnesc pe Krishnamurti, cel care denunta pericolul conditionarii prin cultivarea creierului.

Independent de mesajul pe care il aduce, Krishnamurti este fondatorul unei serii de scoli in India, America si Anglia. El scris o lucrare intitulata Despre educatie si, in aceste scoli noi, incearca sa orienteze elevii spre implinirea facultatilor lor creative, incearca sa faca din ei fiinte creatoare si nu simpli imitatori, sa trezeasca in ei facultatea atentiei si a observarii extrem de clare.

 Despre Editura Herald ( www.edituraherald.ro )

Infiintata din 1994, Editura Herald are un  profil editorial structurat si coerent, dublat de calitatea inalta a lucrarilor, in acest fel si-a asigurat o pozitionare distincta pe piata si o prezenta marcanta la incidenta unor domenii ca spiritualitate, religie, teologie, filozofia culturii, ezoterism. Cele 20 de colectii tematice sunt structurate in asa fel incat sa ofere cunoasterea detaliata a unui domeniu anume.

Referinte:

„Peste 20 de colecţii cu titluri dintre cele mai incitante.” (Observator cultural);

„Editura Herald, stăpâna nişei cărţilor de spiritualitate…” (New York Times Book Review)

 

 

Facebook

Despre autor

avatar

Co-Fondator RomâniaPozitivă.ro, Florin este educator de emoție și gând pozitiv. Florin susține acest demers prin programele sale de training și prin platforma de informație și educație pozitivă www.RomaniaPozitiva.ro. Florin are peste 15 ani de experiență ca trainer pentru circa 8000 de participanți, iar domeniile de expertiză includ: "solution thinking" (gândire pozitivă aplicată pentru rezolvarea problemelor), antreprenoriat social, ”train the trainers”, managementul oamenilor/echipelor, management de proiect, recrutare şi selecţie, comunicare, echipe eficiente, teambuilding. Florin este mare fan de biciclete, mișcare în aer liber, muzică, uneori chiar clasică și indiană. Motivaţia principală a lui Florin este dorința de a schimba lucrurile în Bine în România și încrederea că asta se poate.

Comentează