Râul Jiu, salvat de la distrugere!

0

Curtea de Apel București (CAB) a anulat recent autorizațiile de construire a hidrocentralei care ar fi distrus Jiul, chiar în inima parcului național. Continuarea lucrărilor devine astfel ilegală.

„Este o victorie importantă pentru natură și pentru oameni. Nicio autoritate a statului român nu a fost suficient de hotărâtă pentru a opri acest proiect în mai bine de 12 ani, în pofida tuturor dovezilor care arătau că este ilegal. Justiția și-a făcut datoria, soluționând definitiv acest caz”, spune Diana Cosmoiu, coordonator național politici publice la WWF România.

Parcul Național Defileul Jiului risca să fie distrus de o amenajare hidroeneregetică care urma să capteze aproximativ 85% din debitul Jiului pe toată lungimea Defileului.

Cazul a revenit anul acesta pe agenda publică după ce peste 30.000 de iubitori de natură au semnat petiția publică inițiată de Călin Dejeu pentru a opri lucrările de pe Jiu, dar și după ce WWF a solicitat public intervenția urgentă a Ministerului Mediului și Gărzii de Mediu în acest caz. Mai multe ONG-uri, împreună cu activiști de mediu au documentat cu analize și studii acest caz în cadrul unui grup de lucru juridic înființat la inițiativa WWF, iar asociațiile Bakwatch România și Neuer Weg au adus cazul spre soluționare în fața instanțelor de judecată – un exemplu de colaborare în cadrul societății civile care arată că împreună putem realiza lucruri aparent imposibile.

„În aceste momente, în care românii protestează împotriva corupției, împotriva slăbirii justiției, acest caz vine să ne arate importanța unei justiții libere și nu în ultimul rând ne ajută să realizăm puterea de reacție a oamenilor atunci când valori importante sunt în pericol, inclusiv conservarea naturii. Când mai multe proiecte legislative aflate în dezbatere în Parlament sau Camera Deputaților tind să slăbească legislația care protejează ariile naturaleși speciile sălbatice din România,salvarea Jiului ne oferă speranță”, mai adaugă specialistul WWF.

Proiectul hidroenergetic de pe Jiu obținuse acordul de mediu în 2003, înainte ca România să devină membru al Uniunii Europene, când regulile de mediu au devenit mult mai stricte. În 2005, zona unde se construia hidrocentrala devine Parc Național (din 2005) și sit Natura 2000 de interes comunitar[1]. Toate acestea pentru conservarea bogăției naturale a zonei: habitate de fag și frasin, habitate ripariene, habitate cu vegetație lemnoasă și versanți stâncoși, unde trăiesc specii precum ursul brun, râsul, specii de amfibieni, pești și nevertebrate (racul de ponoare).

În 2016, Garda de Mediu solicitase conducerii Hidroelectrica reevaluarea din punctul de vedere al impactului asupra mediului a proiectul de pe Jiu, în conformitate cu legislația curentă. Compania de stat a decis să atace în instanță decizia Gărzii de mediu pentru a putea continua nestingherită lucrările, încă aproape doi ani, însă instanța a respins definitiv, în octombrie 2017, acțiunea Hidroelectrica.

WWF a atras atenția în mod repetat asupra faptului că producerea de enegie poate fi cu adevărat curată numai în condițiile în care măsuri solide de evitare și conservare a biodiversității sunt implementate în mod corespunzător.

Generarea de hidroenergie în România ar trebui să fie compatibilă cu legislaţia Uniunii Europene. Acestă compatibilitate ar fi posibilă numai în măsura în care s-ar desemna printr-un act normativ zone de excludere unde construcția MHC să nu fie posibilă, iar pentru restul zonelor, noile amenajări hidroenergetice să fie permise doar în baza unor mecanisme legislative de pre-planificare strategică integrată.

WWF și DAPP (Departamentul Ape, Păduri și Piscicultură) au încheiat în luna ianuarie 2014 un protocol prin care Ministerul își lua angajamentul că vor fi desemnate  zone unde construcția MHC să nu fie posibilă, iar celelalte zone să fie integrate într-un act normativ, ce trebuia adoptat până la data de 1 ianuarie 2015.  Din nefericire, implementare acestui Protocol a fost întreruptă din motive ce nu ne-au fost aduse la cunoștință până la această dată.

În perioada 2014-2016, WWF împreună cu Federația Coaliția Natura 2000 au contribuit cu propuneri concrete privind modificările legislative necesare pentru o corectă implementare a Directivelor europene sus-menționate și o protecție a ecosistemelor afectate de microhidrocentrale, în cadrul întâlnirilor organizate cu reprezentanți ai Ministerului Mediului și ai instituției Apele Române. Eforturile respective nu s-au concretizat în soluții eficiente care să asigure conservarea ultimelor secțiuni naturale de râuri de munte din țara noastă, deși au trecut mai mult de 3 ani de la semnarea Protocolului sus-menționat.

Despre WWF (World Wide Fund for Nature)

Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. Mai multe detalii la: www.wwf.ro.

Despre autor

avatar

Înfiinţată în anul 1961, WWF (World Wide Fund for Nature) este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. În România, WWF lucrează din anul 2006 pentru protejarea mediului sălbatic din Munții Carpați și din lungul Dunării: arii protejate, păduri, urși bruni, Delta Dunării, sturioni. La toate acestea se adaugă stimularea tranziției spre economia verde și un program de educație de mediu adresat tinerilor. Mai multe detalii la: www.wwf.ro

Comentează