RAPORT Nevoia de programe de tip “Școală după Școală”

0

LANSAREA RAPORTULUI DE CERCETARE PRIVIND NEVOIA DE PROGRAME DE TIP “ŞCOALĂ DUPĂ ŞCOALĂ

“Reprezintă programul Şcoală după Şcoală un model de abordare integrată ce răspunde nevoilor copilului şcolar în conformitate cu recomandările Comisiei Europene?”. Aceasta este întrebarea pe care o lansăm la dezbaterea cu ocazia prezentării „Raportului de cercetare privind nevoia de programe de tip Şcoală după Şcoală”.

Fundaţia World Vision România a lansat „Raportul de cercetare privind nevoia de programe de tip Şcoală după Şcoală”  printr-o conferinţă desfăşurată la Palatul Parlamentului României, sala de expoziţii Constantin Brâncuşi.

Conferinta Scoala dupa Scoala 18 II 2014 mic

Raportul prezintă punctul de vedere al părinţilor cu privire la calitatea și accesibilitatea programului Şcoală după Şcoală în 11 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Hunedoara, Ialomiţa, Maramureş, Vaslui şi Vâlcea. Totodată, cercetarea scoate în evidenţă unele aspecte pentru care trebuie găsite soluţii privind garantarea accesului la acest serviciu şi implicit asigurarea egalităţii de şanse pentru toţi copiii.

La eveniment ne-am propus să analizăm care au fost rezultatele, elementele de succes şi ce ar mai fi necesar pentru a garanta accesul tuturor copiilor.

Abordarea integrată a programelor pentru copii este un punct important în recomandările Comisiei Europene privind combaterea sărăciei şi excluziunii sociale a copiilor şi promovarea bunăstării lor („Preventing and tackling child poverty and social exclusion and promoting children’s well-being”).  Întrebarea pe care o lansăm în dezbatere este “Reprezintă programul Şcoală după Şcoală un model de abordare integrată ce răspunde nevoilor copilului şcolar în conformitate cu recomandările Comisiei Europene?”.

„Programul Şcoală după Şcoală poate să răspundă unor probleme majore de pe agenda publică a ultimilor ani: absenteismul scolar, părăsirea timpurie a şcolii, procentele tot mai mici de promovabilitate la examenele naţionale. Este o oportunitate de a aduce serviciile educaţionale şi sociale în jurul copilului, pentru a răspunde nevoilor individuale şi pentru a asigura accesul egal la educaţie şi integrare socială. Credem ca includerea acestui program în Legea Educaţiei Naţionale dar şi serviciile infiinţate până în acest moment sunt paşi importanţi în acest sens. Dezbaterea pe care ne-o dorim este legată de garantarea accesului copiilor la acest tip de servicii şi de asumarea politică a acestui program. Sperăm ca rezultatele studiului să convinga decidenţii politici de necesitatea prioritizării investiţiei în copii folosind inclusiv Fondurile Europene care vor fi disponibile începând cu acest a.” declară Daniela Buzducea, Director de Advocacy World Vision Romania.

Date din studiu:

Gradul de accesarea al programelor de tip Şcoală după Şcoală 

  • Mai puţin de un sfert dintre copii au frecventat un serviciu public sau privat ŞDŞ in 2012-2013
  •  5,6 % dintre părinţi au afirmat ca au accesat  pentru copii servicii private de tip SDS;
  • 72,8 % din părinţi şi-ar dori să îşi înscrie copilul într-un program ŞDŞ contra unei contribuţii fie şi minime. Cei mai dispuşi să plăteasca sunt cei din mediul urban (52,2%). În prezent locurile disponibile ar acoperi doar 41,5% din nevoi, respectiv 28,2% în servicii publice și 13,3 % în servicii private;

Principalele motive pentru care copiii nu merg la ŞDŞ ?

  • 37% din părinţi afirmă că primul motiv este  lipsa serviciilor din comunitatea unde învaţă copilul, pur şi simplu acestea nu există;
  • 15,2% din părinţi afirma că bunicii supraveghează nepoţii
  • 11,7% din părinţi consideră costul prea mare pentru programul SDS; 81,1% dintre serviciile ȘDȘ actuale funcţionează în regim de serviciu plătit. Costurile în unele cazuri pentru un serviciu privat sunt prohibitive şi generează surse de inegalitate între copii;

Cât s-ar plăti pentru programul SDS?  

Din cei 72,8 % părinţi care ar fi dispusi să aloce o suma de bani pentru program,  37,9% ar aloca sub 100 lei lunar/per copil iar 25,9 % ar aloca între 100 -200 lei lunar/per copil. Sumele pe care părinţii sunt dispuşi să le plătească pentru un program ŞDŞ diferă în funcţie de mediul de rezidenţă, venitul mediu al familiei şi numărul de copii. Părinţii din mediul rural într-o proporţie mai mare faţă de cei din urban declară că nu pot aloca nici un ban pentru program sau sumele alocate sunt de sub 100 lei/lună/copil. În acelaşi timp, chiar dacă vorbim de procente deosebit de mici, sume de peste 100 lei/lună/copil, sunt dispuţi să plătească mai mulţi părinţi din mediul urban (52,2%) faţă de mediul rural (18,3%).

“Având în vedere diferenţele mari cu privire la disponibilitatea părinţilor de a plăti pentru un asemenea serviciu, se impune re-analizarea programului ŞDŞ ca serviciu socio-educaţional integrat. Fiecare serviciu creat în comunitate trebuie dezvoltat în strânsă legătură cu serviciile sociale şi centrat pe nevoile unice ale copilului şi familiei pentru a asigura cu adevărat egalitatea de şanse la educaţie a copiilor” a completat Daniela Buzducea.

 “Lansarea raportului şi dezbaterea arată dorinţa noastră de a sprijini autorităţile să ia deciziile cele mai bune pentru copii, pe baza informaţiilor concrete din teren şi a modelelor care au fost testate cu succes şi care pot constitui o baza solidă pentru îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru copii” a declarat Cătălin Popa, director executiv World Vision Romania.

La dezbaterea organizată cu ocazia lansării acestui raport, au participat reprezentanţi ai autorităţilor centrale, mediului academic dar şi ai comunităţilor partenere World Vision Romania şi ai ONG-urilor. Acestea din urmă au împărtăşit audienţei din experienţa lor şi au vorbit despre soluţiile de implementare pe care le-au găsit. Evenimentul a fost moderat de Oana Cuzino, ambasador al fundaţie World Vision Romania.

Vezi mai multe in raport

Demersurile Fundaţiei World Vision Romania în ceea ce priveşte dezvoltarea de servicii socio-educaţionale au început în urmă cu 4 ani şi au inclus desfăşurarea de proiecte intergrate în mai multe comunităţi. Proiectele pilot de tip Şcoală după Şcoală  s-au implementat în doua comunităţi rurale şi o comunitate urbană. De asemenea, în 2011, organizaţia a realizat o cercetare relevantă la nivel naţional care a analizat oportunitatea creării de servicii de tip Şcoală după Şcoală din perspectiva copiilor, părinţilor şi cadrelor didactice.

Despre World Vision România

World Vision este o organizaţie creştină, care desfăşoară programe de intervenţie umanitară de urgenţă, de dezvoltare comunitară şi advocacy punând în centrul activităţii bunăstarea copilului. Organizaţia se concentrează asupra muncii cu copiii, familiile şi comunităţile rurale, în scopul depăşirii sărăciei şi nedreptăţii. Inspirată de valori creştine, fundaţia lucrează cu persoanele cele mai vulnerabile din lume, indiferent de religie, rasă, etnie sau gen.

World Vision România face parte din parteneriatul World Vision International prezent în aproape 100 de ţări din întreaga lume. În 23 de ani de prezenţă în România am desfăşurat programe pentru mai mult de 350.000 de copii şi adulti, în 394 de comunităţi din 8 judeţe.

World Vision România crede în dreptul la șanse egale pentru copiii de la sate și de la oraș și de aceea, în comunităţile rurale unde este prezentă, desfășoară programe de dezvoltare comunitară pe termen lung cu focus pe educaţie și reducerea abandonului școlar, sănătate și protecţia copilului, agricultură și dezvoltare rurală, angajament civic și creștin. Copiilor li se facilitează astfel accesul la condiţii de viaţă mai bune prin dezvoltarea durabilă a comunităţii în care trăiesc. Prin proiectele noastre, ne concentrăm pe transformarea comunităţilor și membrilor acestora pentru a realiza o viaţă împlinită pentru fiecare copil.

Facebook

Despre autor

avatar

Co-Fondator RomâniaPozitivă.ro, Florin este educator de emoție și gând pozitiv. Florin susține acest demers prin programele sale de training și prin platforma de informație și educație pozitivă www.RomaniaPozitiva.ro. Florin are peste 12 ani de experiență ca trainer pentru circa 7000 de participanți, iar domeniile de expertiză includ: "solution thinking" (gândire pozitivă aplicată pentru rezolvarea problemelor), antreprenoriat social, ”train the trainers”, managementul oamenilor/echipelor, management de proiect, recrutare şi selecţie, comunicare, echipe eficiente, teambuilding. Florin este mare fan de biciclete, mișcare în aer liber, muzică, uneori chiar clasică și indiană. Motivaţia principală a lui Florin este dorința de a schimba lucrurile în Bine în România și încrederea că asta se poate.

Comentează