Povestea unei profesoare care s-a hotărât să-i facă pe copii să vină cu bucurie la școală

0

elevi-m

Sursa: aici.

Daniela Țepeș: „Elevii înfloresc atunci când le acorzi un pic de atenție. Ceea ce determină motivația pentru învățare este succesul școlar”

În 1987, după ce a absolvit Facultatea de Fizică și a intrat în învățământ, Daniela Țepeș a primit de la colegii de cancelarie lecția de aur despre ceea ce înseamnă să fii un profesor bun: să ai elevi de olimpiadă, să-i porți spre succes la concursurile școlare. Ceea ce presupune să lucrezi cu ei intens: să faci în clasa a șaptea materia de a noua, în clasa a opta materia de a zecea, să le dai multe probleme din culegeri. A avut elevi de olimpiadă, a avut copii care au intrat cu medii mari la facultăți de profil. Era cotată drept un profesor bun. Și totuși, simțea că e ceva care nu se leagă.

Într-o zi, un băiat i-a spus ceva care avea să o facă să privească întreg procesul de predare cu alți ochi: „Pentru mine dovada că drumul pe care merg nu era un drum chiar foarte bun înainte a venit undeva prin 2003, când un copil mi-a spus: Doamnă, am înțeles: matematica este cea mai importantă. Pot să am 10 la matematică, fără să am 10 la fizică, dar nu pot să am 10 la fizică fără să am 10 la matematică. Pentru că el în momentul acela a realizat că, oricât de mult i-ar plăcea lui fizica, accentul e pus în principal pe probleme, iar problemele cu nivel ridicat de dificultate la fizică, presupun un nivel ridicat de dificultate al aparatului matematic”, își amintește Daniela Țepeș, care predă la Liceul Teoretic Ioan Cotovu din Hârșova.

S-a gândit atunci că nu este deloc așa, că fizica este frumoasă, fizica este despre ceea ce este în jurul nostru. Și a început să facă lucrurile altfel.

„Sistemul actual de învățământ creează elevi-mobilă”

„Eu sunt o persoană empatică, îmi place să comunic cu clasa. Eu vreau să simt copilul ăla că participă, că îmi răspunde, nu vreau să vorbesc cu doi elevi din clasă și cu pereții. Cam în direcția asta tindeau să se îndrepte lucrurile centrându-mă pe performanță. În momentul ăla am început să caut mai mult, să citesc mai mult”, povestește aceasta. Pe acest fond de căutare, a intrat, în 2011, în contact cu proiectul de predare a fizicii prin investigație, derulat de echipa de proiect care lucrează acum la Centrul de Evaluare și Analize Educaționale. Este o metodă care îi încurajează pe elevi să își caute singuri răspunsul la întrebări și să devină, astfel, arhitecții propriului proces de învățare. O direcție complet diferită față de felul în care merge în acest moment sistemul de învățământ.

„Din nefericire, sistemul nostru de învățământ, așa cum este el în momentul actual, creează elevi-mobilă. Elevii care sunt în clasă pe post de mobilă. Nimeni nu-i întreabă nimic, ba, mai mult, li se spune: O să te trec clasa dacă stai cuminte. Din start, li se pune o etichetă, că elevul ăla nu poate, nu știe, nu are cum. Și atunci copilul ăla e tratat șase ore pe zi pe post de mobilă. Lucrul acesta este extrem de dureros. Vezi cum înfloresc elevii-mobilă, atunci când le acorzi un pic de atenție. Ceea ce determină la elevi motivația pentru învățare este succesul în învățare”, spune profesoara. Rezultatele noii metode de predare aveau să fie spectaculoase.

Continuarea interviului pe ceae.ro

Despre autor

avatar

Bun venit pe platforma de informație și educație pozitivă, RomâniaPozitivă.ro! Avem pentru tine peste 20 000 de exemple de Bine despre România de la peste 20 de autori și colaboratori încă din 2006. La acest cont de autor o să publicăm articole, comunicate de presă, opinii și imagini pe care le primim de la colaboratori și parteneri, dar selectăm acele informații care se potrivesc cu ceea ce dorim să promovăm pe platforma noastră. 10 ani De Bine despre România.

Comentează