Nu distrugeți sectorul cultural, cultura vie și Administrația Fondului Cultural Național

0

Sursa foto si text aici.

Dlui. George Ivașcu, Ministrul Culturii și Identității Naționale

Dlui. Ion-Ardeal Ieremia, Secretar de stat

Dlui. Alexandru Pugna, Secretar de stat

Dlui. Mădălin-Ștefan Voicu, Secretar de stat

Dlui. Gheorghe Popa, Secretar de stat

14 mai 2018

NU DISTRUGEȚI SECTORUL CULTURAL, CULTURA VIE ȘI ADMINISTRAȚIA FONDULUI CULTURAL NAȚIONAL

Stimate Domnule Ministru al Culturii,

Stimați Domni Secretari de Stat,

În contextul reducerii îngrijorătoare a bugetelor alocate majorității instituțiilor publice de cultură în anul Centenarului Marii Unirii, precum și a vulnerabilității statutului profesional al artiștilor și al managerilor culturali independenți, puternic afectați de modificările recente ale Codului Fiscal, ne exprimăm profunda îngrijorare privind forma recentă de modificare a O.G. nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale, care riscă să îngroape întreg sectorul cultural independent și cultura vie.

Acest proiect de lege, deși “vizează în ansamblu o serie de aspecte pozitive privind funcționarea sectorului cultural, clarificarea unor termeni din cuprinsul OG nr. 51/1998, precum şi unele aspecte legate de administrarea şi gestionarea Fondului Cultural Naţional”, prezintă în forma actuală  o serie de omisiuni și neclarități care pun în pericol activitatea viitoare a Fondului Cultural Național în relație cu artiștii și cu organizațiile culturale neguvernamentele. În plus, aprobarea acestuia ar face practic inoperabil întreg programul Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 și ar veni într-o totală contradicție chiar cu unele puncte asumate în programul de guvernare al PSD, corespondente priorităților definite pentru dezvoltarea sectorului cultural.

Principalele probleme identificate sunt următoarele:

  1. În nota de fundamentare ce însoțește propunerile de modificare se vorbește doar despre o necesară revizuire a cadrului normativ şi a activităţii AFCN, în scopul facilitării și încurajării finanțării nerambursabile a proiectelor şi acţiunilor culturale.” În acest sens, dorim să vă aducem aminte că în programul de guvernare, la Capitolul „Cultură.Culte.Minorităţi” (pag 167), măsura 4, se precizează explicit intenția de revizuire a activității Administrației Fondului Cultural Național (AFCN) în sprijinirea creatorilor independenți și a ONG-urilor culturale, lucru complet ignorat în propunerea existentă de modificare a OG.51. Este regretabilă și inacceptabilă omiterea menționării explicite a creatorilor independenți și a ONG-urilor ca beneficiari ai programelor strategice viitoare (Europalia, Sezonul Cultural România-Franța, Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021) și a AFCN-ului, în cadrul noului document normativ.

  2. Proiectul de modificare introduce noţiunea de „program cultural strategic” prin punctul h1) – ansamblul de proiecte şi acţiuni culturale, care se pot întinde pe durata mai multor exerciţii financiare, subsumate unei teme de interes sau de importanţă naţională, structurate organic şi realizate într-o perioadă de timp determinată, a căror realizare este încredinţată autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, organelor de specialitate ale administrației publice centrale, precum şi instituţiilor publice subordonate autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale”. Cea mai gravă problemă apărută în urma formulării acestui punct din propunerea de modificare a O.G. 51/1998  este că permite încredințarea realizării de programe strategice exclusiv instituțiilor de drept public, fapt ce aruncă în afara cadrului de eligibilitate organizațiile culturale independente, de drept privat. Acest lucru contravine programul de guvernare, dar și principiilor care au fundamentat chiar respectiva ordonanță supusă modificării. Mai mult, în situația în care această ordonanță ar trece în forma actuală, întregul Program Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 devine inoperabil deoarece, conform prevederilor internaționale, acest tip de program nu poate fi coordonat decât sub umbrela unei asociații. Practic, Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021, constituită pentru a gestiona inclusiv fondurile alocate implementării programului, nu va mai putea accesa respectivele finanțări. Se urmărește astfel schimbarea totală a fundamentului inițial al ordonanței, prin translatarea de la intenția de limitare a rolului autorităților publice ca entități coordonatoare de proiecte și programe culturale la cel de unici operatori culturali eligibili pentru realizarea acestor programe și proiecte.

  1. O altă problemă, la fel de gravă precum cea semnalată la punctul 2, rezultă din modul de formulare al alineatului 4, din articolul 13: ”Fondurile necesare derulării proiectelor şi acţiunilor culturale din cadrul programelor culturale strategice, inclusiv în afara României, se acordă prin atribuire directă, în baza criteriilor specifice elaborate de fiecare autoritate finanţatoare.” Modul de atribuire directă a finanțărilor acordate pentru derularea programelor culturale strategice (Europalia, Sezonul Cultural România-Franța, Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021) scoate din joc ONG-urile, nu are nici o analiză care să demonstreze un eventual plus de calitate pe care instituțiile publice l-ar aduce prin implementarea proiectelor ce vor fi derulate în contul acestor programe, contravine de asemenea principiilor care au stat la baza O.G. 51/1998, poate trezi suspiciuni privind criteriile care au stat la baza atribuirii directe, încurajează risipa în utilizarea fondurilor publice, corupția și clientelismul politic. Așa cum am semnalat, această intenție contravine programului de guvernare asumat de guvernul PSD-ALDE și nu reflectă dinamica reală a sectorului cultural, în interiorul căreia ONG-urile culturale și artiștii liber-profesioniști joacă de multe ori un rol activ și important la nivelul sectorului cultural. Unele dintre cele mai puternice mărci culturale sunt coordonate și întreținute de entități provenite din sectorul cultural independent, pe care Ministerul Culturii dorește acum să le elimine din schema de finanțare pentru programele strategice viitoare, precum Festivalul Internațional de Film Transilvania -TIFF, Noaptea Muzeelor, Noaptea Albă a Galeriilor, One World Romania – Festivalul Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului, Festivalul Internațional de Film Independent ANONIMUL, Gărâna Jazz Festival și, mai nou, Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021.

Suntem îngrijorați și de capcana pe care această nouă formă legislativă o pregătește sectorului cultural independent. Se pot crea premizele deturnării AFCN de la actualul mod de funcționare în vederea transformării acestuia în operator de fond exclusiv pentru realizarea proiectelor din cadrul acestor programe culturale strategice. Acest lucru ar însemna că AFCN-ului i se poate aloca un buget exclusiv pentru finanțarea proiectelor realizate în cadrul programelor strategice, pe perioada lor de derulare, acolo unde ONG-urile nu mai sunt eligibile, fapt ce ar duce la dispariția multor proiecte importante, a unor mărci culturale fără de care nu se poate imagina scena culturală românească și chiar a multor astfel de entități provenite din mediul cultural independent.

Dorim să menționăm că, în prezent, Administrația Fondului Cultural Național este singurul sistem public de finanțare, transparent și național, care funcționează profesionist oferind finanțări publice pe bază de competiție pentru o serie de arii importante și necesare pentru dezvoltarea sectorului cultural. Aflat într-o stare de colaps la finalul anului 2014 ca urmare a pierderii fondurilor provenite de la Loteria Română, AFCN a devenit începând cu anul 2016 un partener real al sectorului cultural, oferind finanțări importante prin deschiderea unor zone de activități culturale de mare impact – intervenție culturală, rezidențe de creație, educație prin cultură, programe multianuale, patrimoniu material și imaterial etc.

Ne-am fi așteptat ca modificările operate recent de actuala echipă a Ministerul Culturii și Identității Naționale la nivelul funcționării AFCN-ului să includă o serie de aspecte importante, propuse de-a lungul timpului și la care visează mulți operatori culturali independenți, precum :

  • transformarea AFCN-ului într-un fond de finanțare cu precădere a sectorului neguvernamental și privat, urmând ca acesta să finanțeze în proporție mult mai mare ONG-uri culturale, artiști și operatori cultural privați.

  • posibilitatea oferirii de finanțări multi-anuale pe bază de programe culturale (2-4 ani)

  • includerea unui program de finanțare pentru proiectele culturale europene derulate prin programul Europa Creativă.

Ne arătăm susținerea deplină pentru actuală echipă AFCN, a directorului Irina Cios și a Consiliului AFCN actual recent numit, care prin măsurile operate recent și ariile de finanțare existente reușesc să contribuie într-o mare măsură la supraviețuirea ONG-urilor culturale și a artiștilor liber-profesioniști și la dinamizarea sectorului cultural.

Semnează:

  1. Cosmin Manolescu, artist și manager cultural, director Fundația Gabriela Tudor

  2. Dragoș Neamu, manager cultural, Rețeaua Națională a Muzeelor din România, manager Noaptea Muzeelor

  3. Raluca Bem Neamu, manager cultural, Asociația Da’DeCe

  4. Idris Clate, actor

  5. Andra Nedelcu, artist vizual

  6. Raluca Munteanu, arhitect, fundația Pro Patrimonio

  7. Cristina Lilienfeld, coregraf si director artistic Asociatia Pentru Teatru si Carte

  8. Sabina Ulubeanu, compozitoare, director artistic InnerSound New Arts Festival

  9. Cinty Ionescu, designer video

  10. Diana Rotaru, compozitor, coordonator CIMRO si director artistic al festivalului CIMRO DAYS, cadru didactic UNMB

  11. Ana Maria Sandu, scriitoare și jurnalistă

  12. Lia Perjovschi, artist vizual/curator/cercetator

  13. Cezar Paul-Bădescu, scriitor

  14. Ionut Tata, activist, presedinte Asociatia Pro Democratia

  15. Voicu Rădescu – Green Hours & Teatrul LUNI de la Green Hours

  16. Laura Borotea, artist vizual, profesor, co-fondator Asociația Minitremu

  17. Gabriel Boldiș, artist vizual, co-fondator Asociația Minitremu

  18. Alexandra-Iasmina Palconi, preşedinte Asociaţia Prin Banat

  19. Tamina Lolev, arhitect, co-fondator Nod makerspace și Mater, biblioteca de materiale

  20. Suzana Dan, artist vizual, președinte Asociația Ephemair, manager Noaptea Albă a Galeriilor / NAG

  21. Svetlana Cârstean, scriitoare/manager cultural

  22. Daniela Palimariu, Artist vizual, co-fondator Sandwich

  23. George Pleșu, manager cultural, președinte Asociația Culturală AltIași  

  24. Iulia Iordan, educator muzeal la Asociația Da’DeCe, scriitoare

  25. Cristina Pîrvu, manager cultural Asociația Cu alte cuvinte

  26. Alexandra Balasoiu, coregraf, initiator Indie Box

  27. Denis Bolborea, performer, sound-designer, initiator Indie Box

  28. Robert Bălan, regizor și manager cultural

  29. Domnica Lupu, prof. inv. primar, Colegiul National “M. Eminescu”, Bucuresti

  30. Larisa Crunțeanu, artist și manager cultural Asociația Copia Originală, București

  31. Iuliana Vilsan,artist vizual

  32. Antigona Rogozea, manager cultural

  33. Ada Solomon, producător de film

  34. Nona Serbănescu, artist și manager cultural

  35. Daria Ghiu, critic de artă

  36. Dana Sarmeș, manager cultural

  37. Mihaela Tilinca, manager cultural

  38. Stefan Constantinescu, artist vizual/regizor de film

  39. Arcadie Rusu, coregraf, manager – LINOTIP Centru Independent Coregrafic

  40. Irinel Anghel, performance artist

  41. Elena Vlădăreanu, jurnalistă și scriitoare

  42. Bogdan Georgescu, regizor – dramaturg, Asociația 2G

  43. Andreea Bortun, regizor, co-presedinte Asociatia TETA

  44. Mihail Mihalcea, artist, coregraf, co-fondator Asociatia Culturala Solitude Project

  45. Radu Lesevschi, manager cultural, fondator editura PUNCH  

  46. Smaranda Găbudeanu, artist, Asociația PETEC

  47. Corina Ilea, curator/artist vizual

  48. Daniel Ivașcu, project designer / artist, Asociația Culturală ISVOR

  49. Anamaria Pravicencu, artist, manager cultural Asociația Jumătatea plină

  50. Daniela Zbarcea, curator/artist

  51. Daniel Alexandru Dragomir, Coregraf, Performer

  52. Anamaria Iuga, etnolog

  53. Miruna Runcan, critic de teatru

  54. Șerban Marcu, compozitor, cadru didactic Academia de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca

  55. Mircea Vasilescu, profesor universitar

  56. Adriana Scripcariu, istoric de artă, coordonator Şcoala de la Piscu

  57. Virgil Scripcariu, sculptor, coordonator Şcoala de la Piscu

  58. Dan Angelescu, coordonator Festivalul Internațional de Film Experimental BIEFF

  59. Oana Bogdan, arhitect, moderator comunitatea tematică #cultura, Platforma România 100

  60. Mihaela Murgoci, manager de proiecte culturale, educator muzeal

  61. Anca-Raluca Majaru, arhitect, co-fondator Asociația ARCHÉ

  62. Chirila Oana Stefania, student arhitect, fondator si presedinte Asociatia Locus

  63. Ioana Nitulescu, actrița

  64. Teodora Băcăran, manager cultural

  65. Andreea Novac, coregraf, fondator Asociatia Developing Art

  66. Ioana Răileanu, manager cultural, asociatia LaBomba studios

  67. Sabina Baciu, comunicator și manager cultural, Asociația ORICUM, partener Nod Makerspace și MATER

  68. Maria-Roxana Comârlău, lucrator cultural, ACM Teatru FiX, Iași

  69. Klaus Birthler, arhitect, asociația culturală Reener Ländchen

  70. Cristian Sitov, co-fondator Asociația Prin Banat

  71. Radu Jude, regizor

  72. Cristina Iordache, producator film documentar

  73. Iosif Kiraly – artist vizual si prof. univ.

  74. Adriana Moca, actriță, fondator & director Asociația Vis-a-Vis

  75. Ruxandra Hule, artista

  76. Dragoș Farmazon, critic și istoric de artă, președinte al fundației culturale Alexandru Bogdan-Pitești

  77. Viorel Cojanu, actor, manager – Asociația Culturală Replika

  78. Camelia-Raluca Bărbulescu, arhitect, co-fondator și președinte Asociația ARCHÉ

  79. Simona Deaconescu, director artistic și fondator Bucharest International Dance Festival și Asociația Tangaj

  80. Oana Mardare, co-manager Reactor de creație și experiment, Cluj

  81. Doru Mihai Taloș, co-manager Reactor de creație și experiment, Cluj

  82. Mădălina Mirea – istoric de artă – președinte al Fundației Radu Bogdan

  83. Cătălin Crețu, compozitor, artist multimedia, președinte Asociația OPUS

  84. Vera Ion, dramaturg, manager proiect “Scrie despre tine”, vicepresedinte al Asociatiei Link Center

  85. Sandra Mavhima, coregraf – Asociația Secția de Coregrafie

  86. Andrei Dragan  – Artist vizual

  87. Aurora Kiraly – Artist vizual / Asociația Galeria Nouă

  88. Ana Cucu Popescu, dramaturg

  89. Florin Flueras, artist, co-fondator Artworlds, Postspectacle.

  90. Roxana Trestioreanu, artist vizual

  91. Cătălin Filip, actor

  92. Sorin Poamă, regizor

  93. Andrei Mateescu, artist vizual

  94. Katia Pascariu, actriță, Asoc. ADO

  95. Horea Avram, curator, cadru universitar

  96. Alexandru Balasescu, antropolog, scriitor, curator, Simon Fraser University.

  97. Cristian Nanculescu. Performer/coregraf, artist independent

  98. Cristina Vasilescu, curator independent si co-fondatoare www.clearview.ltd

  99. Ciprian Ciuclea, artist vizual, presedintele Experimental Project

100.Erika Olea, artist vizual, Apparatus 22 | add

  1. Laura Orlescu, coordonator finantare, Asociatia One World Romania  

  2. Roxana Coman, muzeograf, Muzeul Municipiului București

  3. Raul Coldea, regizor

    104. Roberta Boeriu, arhitect, co-fondator Monograf Studio

    105. Tudor Elian, arhitect

    106. Madalina Gheorghe-Tanase, artist vizual, fondator Asociatia Dintr-un Basm

    107. Mihaela Cîrjan, co-fondatoare și manager Asociația MATKA

    108. Ștefania Ferchedău, manager și cercetător cultural, Asociația Institutul Prezentului

    109. Mara Oprisiu, Asociația KunSTadt

    110. Diana Culescu, peisagist, președinte al Asociației Peisagiștilor din România – AsoP

Despre autor

avatar

Bun venit pe platforma de informație și educație pozitivă, RomâniaPozitivă.ro! Avem pentru tine aproape 30 000 de exemple de Bine despre România de la peste 30 de autori și colaboratori încă din 2006. La acest cont de autor publicăm articole, comunicate de presă, opinii și imagini pe care le primim de la colaboratori și parteneri, dar selectăm acele informații care se potrivesc cu ceea ce dorim să promovăm pe platforma noastră. 12 ani De Bine despre România.

Comentează