Înapoi la școală!

0

Ne face plăcere să îți aducem împreună cu prietenii de la Țara lui Andrei motive de optimism despre România inspirați fiind de raportul de implicare în comunitate al companiei Petrom. Este primul raport care nu arată a raport, ci spune o poveste şi este un instrument gândit să facă lumea mai optimistă. Alături de cifre, bugete şi detalii de implementare ale proiectelor, găseşti poveştile eroilor locali care au reuşit să îmbunătăţească viaţa comunităţilor.

Astăzi îți prezentăm povestea școlilor din mediul rural, școli care se confruntă anual cu numeroase provocări legate de infrastructură. Fie că vorbim de rata ascendentă a abandonului şcolar sau de lipsa de motivaţie a cadrelor didactice, actul educaţional are de suferit, iar consecinţele asupra tinerei generaţii nu vor întârzia să apară. Care este soluția?

Înapoi la școală!

Învățământul românesc este în declin. O afirmație care se află pe buzele tuturor, fie că este vorba despre specialiști din domeniu sau de simpli cetățeni. Mai mult decât o simplă percepție, este o realitate confirmată și de datele statistice, mai ales în mediul rural.

219_file1Astfel, cifrele pentru învățământul ”de la sat” nu arată încurajator. În anul 2000, mergeau la școală, în învățământul primar și gimnazial din mediul rural, 1.085.309 elevi, potrivit Institutului Național de Statistică. În doar 10 ani, numărul acestora a scăzut la 797.902. Numărul școlilor cu clasele I – VIII s-a diminuat și el drastic, de la 10.592 în anul 2000 la doar 2.797 în 2011. Implicit, numărul cadrelor didactice a scăzut (80.361 în 2000 față de 62.489 în 2011), la fel și numărul sălilor de clasă și al cabinetelor școlare – 53.055 în anul 2000, la început de mileniu III, comparativ cu 41.976 în 2011.

După o scădere drastică între 2002 și 2009 – de la 125.130 de absolvenți de opt clase în mediul rural s-a ajuns la 92.452 – în 2010 numărul absolvenților a ajuns la 109.359, ceea ce reprezintă una dintre puținele creșteri din domeniul educației.

”Există o problemă cu învăţământul din mediul rural, în condițiile în care 56.000 de absolvenţi ai clasei a VIII-a nu au reuşit să ia măcar nota 5 la examenul de evaluare […]”

222_file1Dincolo de aceste aspecte cantitative, mai importantă este – ca în orice alt domeniu – calitatea procesului de învățământ, pentru că absolvenții se vor putea angaja mai ușor. Altfel spus și parafrazând un proverb, dacă ai carte, ai parte de muncă. Potrivit datelor INS, în 2011 cea mai mare rată de inserție pe piața muncii, 60%, a fost înregistrată la absolvenții de învățământ superior, în timp ce doar 14,6% dintre absolvenții de învățământ primar sau gimnazial au reușit să se angajeze la un an de la terminarea studiilor. Pentru a ajunge la facultate, trebuie însă să beneficiezi de calitate în școala primară și la liceu, iar în mediul rural nu este întotdeauna cazul. Problemele cu care se confruntă școlile din sate și comune sunt cunoscute de autorități. ”Există o problemă cu învăţământul din mediul rural, în condițiile în care 56.000 de absolvenţi ai clasei a VIII-a nu au reuşit să ia măcar nota 5 la examenul de evaluare, dintre aceştia 37.000 fiind din comune şi sate”, spunea în noiembrie 2012, într-un interviu acordat scoalaedu.ro, Ecaterina Andronescu, Ministrul Educației.

 

”Multe dintre aceste rezultate sunt datorate şi faptului că au fost închise, în ultimii ani, circa 2.000 de şcoli, majoritatea acestora din mediul rural. Asta înseamnă că şcoala s-a îndepărtat de domiciliu, nu au fost puse la dispoziţia elevilor microbuze şi, ca urmare, unui elev care parcurge cinci-şase sau uneori opt kilometri pe jos, dimineaţa, după-amiaza, este greu să îi mai ceri performanţă şcolară. Aceşti copii nu au nicio vină că s-au născut în mediul rural.”

Așadar, sunt multe lucruri de făcut pentru învățământul din mediul rural, însă problema este lipsa finanțării. Fondurile europene sunt o variantă, însă accesarea lor ia timp. O altă variantă de obținere a banilor necesari este contribuția companiilor din mediul privat. Petrom a alocat anul trecut, suma de 235.000 de euro în cadrul programului ”Construim pentru viitor”, prin care contribuie, în fiecare an, la îmbunătățirea condițiilor de studiu, investind în infrastructura educațională din comunitățile în care activează.

”[…] unui elev care parcurge cinci-şase sau uneori opt kilometri pe jos, dimineaţa, după-amiaza, este greu să îi mai ceri performanţă şcolară.”

 231_file1

Printre investițiile realizate în 2012 prin acest program se numără alocarea a 28.000 de euro pentru achiziționarea unui microbuz de 16+1 locuri care transportă elevi de la domiciliu la școala din Ianca, județul Brăila și a 50.000 de euro pentru reabilitarea școlii și grădiniței din Poboru și a școlii din comuna Icoana (Județul Olt). De asemenea, în cadrul programului au mai fost alocați, printre alte investiții, 47.000 de euro pentru amenajarea terenului de sport al școlii din Bordei-Verde, Brăila.

Povestea în cifre

238.000 euro este contribuţia directă a Petrom pentru infrastructura educaţională din mediul rural în anul 2012

23 de unități școlare din 10 județe au beneficiat de lucrări de reparații, amenajări și dotări

4.373 copii si peste 300 de cadre didactice din mediu rural beneficiază de condiţii decente de studiu

21 de comunități locale incluse în program: Poboru, Icoana (jud. Olt) Blejeşti, Videle, Scurtu Mare (jud. Teleorman) Oarja (jud. Argeş) Clejani (jud. Giurgiu) Cobia, Bucşani, Racoviţa, Târgovişte (jud. Dâmboviţa) Boldeşti-Scăieni, Scorţeni, Corlăteşti, Ploieşti (jud. Prahova) Dofteana, Pustiana (jud. Bacău) Scorţoasa (jud. Buzău) Ianca, Bordei-Verde (jud. Brăila) Corbu (jud. Constanţa)

225_file1

220_file1

227_file1

 

Despre autor

avatar

Co-Fondator RomâniaPozitivă.ro, Florin este educator de emoție și gând pozitiv. Florin susține acest demers prin programele sale de training și prin platforma de informație și educație pozitivă www.RomaniaPozitiva.ro. Florin are peste 15 ani de experiență ca trainer pentru circa 8000 de participanți, iar domeniile de expertiză includ: "solution thinking" (gândire pozitivă aplicată pentru rezolvarea problemelor), antreprenoriat social, ”train the trainers”, managementul oamenilor/echipelor, management de proiect, recrutare şi selecţie, comunicare, echipe eficiente, teambuilding. Florin este mare fan de biciclete, mișcare în aer liber, muzică, uneori chiar clasică și indiană. Motivaţia principală a lui Florin este dorința de a schimba lucrurile în Bine în România și încrederea că asta se poate.

Comentează