Anticoronavirus - exemple de implicare socială și soluții pentru gestionarea pandemiei

În 2020 am plantat jumătate de milion de puieți – povestea merge mai departe

0

București, 11 decembrie 2020 – Inițiativa națională de împădurire pe bază de voluntariat Plantăm fapte bune în România încheie cel mai bun an de împădurire, din perspectiva numărului de puieți plantați – peste jumătate de milion.

În contextul generat de pandemia cu COVID-19, echipa organizatorică a ales să privească spre viitor și să se adapteze condițiilor actuale care impun distanțarea socială. Acțiunile din acest an au arătat că puterea comunității create în cei 10 ani de activitate și de colaborări este mai presus de prezența voluntarilor la plantări, iar munca acestora a fost înlocuită cu cea a zilierilor și a echipamentelor mecanizate.

Iată-ne la final de 2020, un an pe care nu ni l-am fi imaginat vreodată și pe care încă încercăm să îl înțelegem. Un an ciudat, care însă ne-a forțat să ne împingem limitele, să fim mai atenți și să facem mai mult, mai cu grijă, mai bine. În condițiile în care absolut toți partenerii noștri au fost afectați de această criză mondială, fiind forțați să regândească strategii și bugete, cei mai mulți dintre ei ne-au rămas alături. Ne-a fost, astfel, întărită convingerea că necesitatea creării de noi suprafețe împădurite nu mai este de mult doar „o idee la modă” ci a devenit o nevoie stringentă, nevoie care a fost și este înțeleasă de tot mai multe entități ce dețin puterea și mijloacele de a face ceva în această privință„, a declarat Emil Ifrim, inginer silvic în cadrul Plantăm fapte bune în România.

Astfel, peste 500.000 de puieți au fost plantați pe o suprafață de 113 hectare, reprezentând terenuri care, fără împăduriri, s-ar fi degradat din ce în ce mai mult. Speciile plantate – brad, molid, pin, larice, stejar, platan, plop, mojdren, paltin, salcâm, fag, salcie, cireș păsăresc și mai multe specii arbustive – au fost alese în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice în vigoare. Inginerii silvici din echipa Plantăm fapte bune în România dar și cei din cadrul ocoalelor silvice partenere s-au asigurat că speciile alese se adaptează bine la condițiile locale și contribuie la formarea de ecosisteme stabile.

În cifre, vorbim despre peste 500.000 de puieți plantați anul acesta, împărțiți aproximativ egal între sezoanele de primăvară și toamnă. De la corcoduș, gherghinar și scumpie – arbuști nepretențioși care pregătesc terenul pentru viitorii arbori sau îi susțin pe aceștia în dezvoltare acolo unde instalarea se poate face concomitent – până la mărețul stejar pedunculat, fanionul pădurilor României, am acoperit și anul acesta o largă varietate de specii. Păstrează o pondere importantă salcâmul, urmare logică a faptului că de fiecare dată căutăm să împădurim terenuri aflate în grav impas ecologic: 150.000 de puieți la Mârșani, Dolj, în celebrul deșert al Olteniei,

30.000 de puieți la Gălbinași, Buzău, pe un teren din care bună parte a fost depozit improvizat de deșeuri, desființat acum de către autoritățile locale – cele mai întinse suprafețe, dar nu singurele. De asemenea, ne-am apropiat anul acesta de 100.000 de puieți de molid plantați – o specie a cărei importanță este relevantă din foarte multe puncte de vedere, a spus Emil Ifrim, inginer silvic în cadrul Plantăm fapte bune în România.

Echipa de plantatori a organizat anul acesta acțiuni noi de împădurire în localități din 15 județe ale țării, la care se adaugă și cele în care au fost completate sau îngrijite pădurile plantate anterior.

Pe lângă cei 500.000 de viitori arbori, alte câteva sute de mii sunt dependenți încă de noi sau se află sub atentă supraveghere. Astfel, zeci de hectare de tinere plantații au făcut obiectul lucrărilor de îngrijire (prășit, stropiri, descopleșiri) iar altele au fost parcurse atât în primăvară cât și în toamnă cu completări, acțiune prin care înlocuim puieții care, din diverse motive (secetă, sol sărăcăcios, pășunat al animalelor sălbatice sau domestice etc.), nu au supraviețuit – un risc constant care vine la pachet cu terenurile ostile pe care le plantăma concluzionat Emil Ifrim.

Partenerii naționali ai inițiativei sunt: OMV Petrom, Unilever, Bergenbier, JYSK și Dedeman. Alături de ei, se implică financiar: FAN Courier, SIXT și UniCredit Consumer Finance.

Au susținut acțiunile din acest an și: Amgem, Atenor, Brenntag, Cargill, Gebrüder Weiss, GePlast, Imoteca.ro, JTI, KPMG, Leroy Merlin, L’ORÉAL România, Luxoft, MPR Partners, Pernod Ricard, ROPEPCA, Sofidel, Timac Agro și Wipro.

Au sprijinit cu produse și servicii: Forest Design, Holland Farming, Renania și Yusen Logistics.

Plantăm fapte bune în România încheie, așadar, un an cu rezultate remarcabile, în ciuda contextului care a ținut voluntarii departe de acțiuni și cu speranța că 2021 va fi din nou an al voluntariatului.

Despre autor

avatar

Înființată în 2008, EcoAssist are drept misiune generarea unei mișcări sociale în domeniul protecției mediului care implică, în primul rând, voluntarii. “Impactul proiectelor realizate prin EcoAssist a dus la mobilizarea unui număr mare de oamenii, iar eu am crezut întotdeauna că oamenii care petrec timp în folosul comunității sunt exact oamenii de care România are nevoie”, mărturisește Liana Buzea, fondator EcoAssist. “Plantăm fapte bune în România” este inițiativa națională de împădurire pe bază de voluntariat, aflată sub Înaltul Patronaj al Alteţei Sale Regale Principesa Margareta a României și începută de EcoAssist în 2011, Anul internațional al pădurilor și Anul European al voluntariatului. Misiunea inițiativei este aceea de a crește și proteja păduri. Din portofoliul EcoAssist, mai fac parte, alături de “Plantăm fapte bune în România” și ale proiecte. EcoAssist este inițiatorul și reprezentantul legal al primei ediții a "Let's Do It, Romania!" – mișcarea internațională de curățarea țării într-o singură zi, prin implicarea societății civile, a cetățenilor și a autorităților, “Salvați Spațiile Verzi”, campanile națională de advocacy și lobby pentru legislația spațiilor verzi sau “Broșura ECO”, ce a avut drept obiectiv promovarea ecologiei în București.

Comentează

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.