Guvernul combate terorismul plimbând hârtii cu sute de mii de CNP-uri între ONG-uri și ministere

0

Proiectul de lege aprobat de Guvernul României pentru transpunerea Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului1 depășește cu mult prevederile acesteia, cu scopul de a îneca vocile critice din societatea civilă în rapoarte pline cu CNP-uri și serii CI.

De pildă, Guvernul adaugă din proprie inițiativă asociațiile, fundațiile și federațiile, într-un aparent exces de zel europenist, ca entități raportoare obligate să comunice datele personale ale beneficiarilor. Astfel, vor trebui raportate datele personale ale jurnaliştilor sau ale copiilor care participă la orice fel de activitate organizată de ONG-uri.

Fără nici un temei, societatea civilă este plasată în aceeași categorie de risc financiar cu furnizorii de servicii de jocuri de noroc și cu instituțiile bancare. Fără publicarea niciunei analize de risc, așa cum recomandă standardele internaționale în materie, ONG-urilor li se impun așadar niște obligații de raportare la care cu greu vor face față până și profitabilele bănci și păcănele.

Transparența structurii interne a oricărei ONG – statut, adresa, componenţa Consiliului Director ș.a. – este deja asigurată în România prin Registrul Național ONG, aflat în gestionarea Ministerului Justiției și disponibil public la http://www.just.ro/registrul-national-ong/.

În 31 mai 2018, Guvernul României a aprobat Proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Încercând să transpună cea de a patra Directivă UE privind spălarea banilor, proiectul guvernului a suscitat deja critici puternice din partea sectorului ONG. Acesta va influența grav activitatea societății civile, prin introducerea obligativității de comunicare către Guvern a datelor de identificare a beneficiarilor organizațiilor neguvernamentale, sub sancțiunea extremă a dizolvării în caz de neconformare. Mai practic, proiectul va conduce la:

  • închiderea completă a organizațiilor care lucrează în beneficiul celor mai vulnerabile grupuri: persoane abuzate, persoane cărora nu li se respectă drepturile omului, persoane afectate de sărăcie extremă sau la

  • reducerea drastică a numărului de cetățeni care apelează la serviciile organizațiilor neguvernamentale;

  • în plus, statutul de entitate raportoare, impus ONG-urilor prin interpretarea exagerată a directivei, are și el efecte foarte nocive asupra activității ONG-urilor. Astfel, doar unul dintre efecte este că ONG-urile nu vor mai putea încheia parteneriate între ele fără a se informa reciproc și oficial despre listele complete ale beneficiarilor lor, inclusiv persoane fizice, cu nume, prenume și toate datele de stare civilă din documentele de identitate (Art.15(1) și Art. 19(8, 10)).

Criticile au fost expuse și explicate inițiatorilor, Ministerul Justiției și Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, într-o dezbatere publică organizată în 7 mai, la solicitarea Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC). Explicațiile însă nu au avut niciun ecou. Concluziile ONG-urilor participante la dezbatere, disponibile într-o scrisoare deschisă, au rămas sumbre:

Încheiem în speranța că veți stopa aceste modificări grave aduse libertății de operare a societății civile din România: raportarea datelor de identificare ale beneficiarilor serviciilor ONG și posibilitatea dizolvării ca sancțiune pentru refuzul de a divulga aceste date.

De asemenea, considerăm că actuala formă a proiectului de lege nu va asigura atingerea obiectivului final al directivei, căci în fapt, nici societatea civilă nu va putea raporta, nici autoritățile nu vor putea procesa volumul uriaș de informații.

Spre exemplu, doar sectorul serviciilor de asistență socială și conexe (socio-educaționale sau socio-medicale, locuire, mediere pentru piața muncii etc.) furnizate de către organizațiile neguvernamentale din România are un număr de aproximativ 350.000 de beneficiari anual.

Situația este cu atât mai gravă, cu cât legea contrazice vădit una dintre sursele esențiale prin care Guvernul își fundamentează proiectul de lege: Recomandările FATF (Financial Action Task Force), organizația inter-guvernamentală care lucrează pentru reducerea spălării banilor și finanțării terorismului. Recomandarea 8 a FATF vizează direct organizațiile non-profit și impune exact ceea ce Guvernul României nu a făcut: la nivelul entităților non-profit, orice abordare a problemei se face prin analiza riscului și prin măsuri proporționale cu riscul identificat. Cum în România nu a fost publicată nicio evaluare a riscului terorist de la nivelul sectorului ONG, este de neînțeles cum măsurile exagerate de mai sus sunt proporționale cu pretinsul risc.

Forma actuală a proiectului de lege este așadar inacceptabilă pentru o societate civilă funcțională dintr-un stat european. Prevederile excesive și dăunătoare referitoare la asociații, fundații și federații trebuie blocate în Parlament.

Semnatari:

  1. ACCEPT

  2. ActiveWatch

  3. Alături de Voi

  4. Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

  5. Asociația Anais

  6. Asociația Dăruiește Viață

  7. Asociația Front

  8. Asociația Groundfloor Group

  9. Asociația Mame pentru Mame

  10. Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen – A.L.E.G.

  11. Asociatia Pro Democrația

  12. Asociația pentru Relații Comunitare

  13. Asociația SAMAS

  14. Asociatia Transcena

  15. Centras

  16. Centrul Cultural Clujean

  17. Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi

  18. Centrul pentru Inovare Publică

  19. Centrul pentru Jurnalism Independent

  20. Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis

  21. Centrul pentru Legislație Nonprofit

  22. CeRe Centrul de Resurse pentru participare publică

  23. Colectiv A

  24. CPE – Centrul Parteneriat pentru Egalitate

  25. CRPE Centrul Român de Politici Europene

  26. ECPI Euroregional Center for Public Initiatives

  27. Expert Forum

  28. Federația Dizabnet – Rețeaua prestatorilor de servicii pentru persoane cu dizabilități

  29. Federația Fundațiilor Comunitare din România

  30. FOND Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare

  31. FONPC Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil

  32. FONSS Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale

  33. Fundatia pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC)

  34. Fundația Agenția Împreună

  35. Fundația AltArt pentru Artă Alternativă

  36. Fundația Civitas

  37. Fundația Comunitară București

  38. Fundația Comunitară Oradea

  39. Fundația Comunitară Sibiu

  40. Fundația Comunitară Iași

  41. Fundația Comunitară Țara Făgărașului

  42. Fundația Comunitară Timișoara

  43. Fundația Crucea Albă

  44. Fundația Estuar

  45. Fundația Gabriela Tudor

  46. Fundația Inimă de Copil

  47. Fundația Inovații Sociale Regina Maria

  48. Fundația Little John’s (Cisnădioara)

  49. Fundația Noi Orizonturi

  50. Fundația PACT

  51. Fundația pentru Parteneriat

  52. Fundația Sensiblu

  53. Fundația Regen

  54. Greenpeace România

  55. Grupul PONT

  56. Hope and Homes for Children

  57. HOSPICE Casa Speranței

  58. Institutul pentru Politici Publice

  59. Institutul Prezentului

  60. Let’s Do It, Romania!

  61. MagiCAMP

  62. Mediawise Society

  63. MetruCub – resurse pentru cultură

  64. Miliția Spirituală

  65. Opportunity Associates România

  66. Organizaţia Suedeză pentru Ajutor Umanitar Individual

  67. Rețeaua Națională a Muzeelor din România

  68. Roma Education Fund

  69. Salvați Copiii România

  70. Societatea Academică din România

  71. Societatea de binefacere Diakonia Făgăraș

  72. Techsoup Romania

  73. TERRA Mileniul III

  74. Terre des hommes Elveția

  75. Valentina România

  76. Florian Matei-Popescu, cercetător la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, București

  77. Prof. Dr. Mihaela Lambru, Facultatea de Sociologie si Asistență Socială, Universitatea din București

  78. United Way Romania

1 Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei.

Despre autor

avatar

Bun venit pe platforma de informație și educație pozitivă, RomâniaPozitivă.ro! Avem pentru tine aproape 30 000 de exemple de Bine despre România de la peste 30 de autori și colaboratori încă din 2006. La acest cont de autor publicăm articole, comunicate de presă, opinii și imagini pe care le primim de la colaboratori și parteneri, dar selectăm acele informații care se potrivesc cu ceea ce dorim să promovăm pe platforma noastră. 12 ani De Bine despre România.

Comentează