Greenpeace România cere Ministerului Energiei consultări reale pentru planul de energie și climă 2021-2030

0

Cu un Minister al Energiei fără ministru, România ignoră criza climatică Greenpeace România cere Ministerului Energiei consultări reale pentru planul de energie și climă 2021-2030

Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC) este documentul care definește felul în care România va acționa în domeniul energiei în următorul deceniu, în contextul unei crize climatice globale. Ministerul Energiei nu are încă un calendar pentru consultări publice, deși este obligat legal să parcurgă această etapă.

Aflat în stadiul de proiect, planul energie și climă 2021-2030 (PNIESC) trebuie trimis în forma sa finală Comisiei Europene până la finalul anului, după consultări interne. Forul european a emis deja în luna iunie un set de recomandări ce penalizează lipsa de ambiție și consistență a planului.

Proiectul actual nu prezintă un grafic concret pentru eliminarea producției pe cărbune și nu abordează situația complicată a comunităților monoindustriale, dependente de prelucrarea combustibili fosili. Întârzierea acestui demers reduce șansele acestor comunități (Valea Jiului, bazinul Olteniei) de a găsi soluții alternative de dezvoltare folosind bani europeni. De asemenea,  proiectul curent limitează ținta de energie regenerabilă în mixul energetic la 27.9% pentru 2030, deși Comisia Europeană recomandă o contribuție de minim 34%.

„În calitate de parte interesată, am solicitat Ministerului Energiei calendarul consultărilor pentru PNIESC, dar și informații despre organizarea unor grupuri de lucru și modalitățile de diseminare a planului către publicul larg. Răspunsul primit confirmă faptul că nu există, cel puțin deocamdată, un calendar clar definit pentru consultarea publicului interesat.” declară Alin Tănase, coordonator de campanii la Greenpeace România.

Baza legală a consultărilor este dată de Convenția de la Aarhus, Recomandările de la Maastricht pentru participare publică în procesul de luare a deciziilor și Regulamentul UE privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice.

Procesul de consultare trebuie să includă atât întâlniri dedicate, cât și posibilitatea de a trimite observații în scris. Documentele prezentate, dar și cele rezultate în urma întâlnirilor trebuie să fie făcute publice. Ministerul Energiei trebuie să parcurgă observațiile primite, să le încorporeze sau să justifice corespunzător atunci când alege să nu ia în considerare observații.

Este important ca timpul alocat pregătirii întâlnirilor să fie rezonabil (minim o lună, practica optimă fiind de 6 săptămâni) și o perioadă similară să fie desemnată pentru perioada propriu-zisă de consultări.

De menționat că autoritățile europene recomandă la nivelul fiecărui stat constituirea unei platforme permanente de dialog pentru climă și energie, pentru a permite discutarea a diferite scenarii de politici și pentru a monitoriza pașii făcuți. Această platformă ar aduce împreună autorități locale, organizații neguvernamentale, comunitatea de afaceri, investitorii, publicul larg.

„Ne dorim ca episodul de la consultările anterioare ale draftului PNIESC, din decembrie 2018, să nu se repete. Perioada de colectare a observațiilor a fost scurtă, iar autoritățile nu au luat în considerare solicitările noastre. Considerăm că nu e suficient ca acest document esențial pentru România să fie pus în discuție doar la câteva evenimente cu participare restrânsă, după ce proiectul a fost trimis deja către Comisia Europeană.

Vrem să ne asigurăm că Ministerul Energiei tratează aceste consultări cu seriozitate, acordă suficient timp pentru ele și ia în calcul opiniile cetățenilor, ale societății civile și ale altor părți interesate. Viitorul energetic al țării și clima nu pot fi decise exclusiv de Ministerul Energiei.” spune Marian Mândru, coordonator de campanii la Greenpeace România.

Despre autor

avatar

Bun venit pe platforma de informație și educație pozitivă, RomâniaPozitivă.ro! Avem pentru tine aproape 30 000 de exemple de Bine despre România de la peste 30 de autori și colaboratori încă din 2006. La acest cont de autor publicăm articole, comunicate de presă, opinii și imagini pe care le primim de la colaboratori și parteneri, dar selectăm acele informații care se potrivesc cu ceea ce dorim să promovăm pe platforma noastră. 12 ani De Bine despre România.

Comentează

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.