Fundaţia PACT – Parteneriat pentru Acţiune Comunitară şi Transformare este o organizaţie neguvernamentală şi non-profit, activă în domeniile dezvoltării comunitare şi economiei sociale. Sediul său este în Bucureşti, dar lucrează, cu precădere, în localităţi rurale şi urbane mici din sudul României. Deşi organizaţia a fost înfiinţată în martie 2006, echipa lucrează împreună încă din anul 2002, în cadrul programului lor de suflet – “Învăţare, Participare, Încredere” – prin care contribuie la dezvoltarea de organizaţii comunitare.
DE CE?…
Fără modele de participare, oamenilor le este greu să iniţieze, să se implice activ şi să conducă activităţi în beneficiul comunităţii din care fac parte – în special în zonele mai sărace, unde oamenii sunt lipsiţi de mijloace materiale. De aceea, Fundaţia PACT încurajează şi susţine potenţialul cetăţenilor de a lua atitudine şi a se implica în dezvoltarea comunităţii. Au început să lucreze în dezvoltare comunitară, cu gândul că există şi oameni care îşi doresc şi cred cu adevărat că pot schimba ceva pentru ei şi pentru semenii lor, dar nu ştiu cum să procedeze şi de unde să înceapă. Aceşti oameni au capacitatea, dorinţa şi energia de a lua iniţiativa şi de a acţiona pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă. Fundaţia PACT crede în aceşti oameni şi îi sprijină pentru a aduna alţi oameni cu interese similare, împreună cu care să se asocieze pentru a forma grupuri active, de iniţiativă comunitară, cunoscute drept organizaţii comunitare. Munca lor este menită să le încurajeze să ia iniţiativă şi să le consolideze capacitatea de a acţiona, astfel încât să rezolve nevoi stringente ale comunităţii de care aparţin.
CUM?…
Printr-o metodologie complexă de instruire, facilitare, consultanţă şi mică finanţare, Fundaţia PACT sprijină membrii comunităţilor să îşi facă auzită vocea în faţa autorităţilor, să se implice activ în rezolvarea propriilor nevoi, să îşi motiveze semenii pentru a produce schimbări pozitive în comunitate.
Punctul de plecare constă în identificarea nevoilor concrete din propria comunitate şi găsirea unor soluţii eficiente pentru acestea, lucrând cu o echipă formată din diverşi membri ai comunităţii, ai autorităţilor publice şi ai instituţiilor locale relevante pentru proiectele propuse de comunitate.
Programul „Învăţare, Participare, Încredere” – ultimii opt ani, în CIFRE:
- Au lucrat cu peste 90 de grupuri din comunităţi rurale şi urbane mici în judeţele Mehedinţi, Gorj, Dolj, Vâlcea, Olt, Argeş, Teleorman, Ilfov, Ialomiţa, Călăraşi şi Giurgiu.
- În jur de 50 dintre ele (http://fundatiapact.ro/ro/mid/beneficiari.html) îşi continuă activitatea, sunt înregistrate ca organizaţii nonprofit şi lucrează cu şi în sprijinul persoanelor defavorizate.
- Peste 1 50 de persoane au fost instruite în diverse domenii ale dezvoltării comunitare (evaluare participativă de nevoi, planificare şi management de proiect, strangere de fonduri, comunicare şi dezvoltare organizaţională, mobilizarea comunităţii, lucru în echipă, planificare strategică).
- Au fost finanţate peste 60 de proiecte comunitare, în care s-au implicat peste 600 de oameni din acele comunităţi, şi au facilitat crearea a peste 130 de parteneriate locale între entităţi publice şi private.
- Au instruit şi consiliat 7 organizaţii comunitare în a iniţia planuri de afaceri pentru activităţi generatoare de venituri, care să stimuleze incluziunea socială şi dezvoltarea economică a comunităţilor dezavantajate.
- Au încurajat colaborarea a 10 organizaţii comunitare şi 10 autorităţi publice locale pentru a facilita participarea membr ilor comunităţii la realizarea planurilor de dezvoltare locală în 10 comunităţi.
***
Pentru că, în decursul activităţii sale, echipa Fundaţiei PACT a adunat atât de multe poveşti de succes, cu oameni plini de entuziasm, care au reuşit să schimbe mentalităţi, să împingă lucrurile într-o direcţie mai bună, să dea curaj membrilor comunităţii să-şi pună în aplicare ideile şi planurile, RomâniaPozitivă va prezenta un serial de bune practici, în care Fundaţia PACT va descrie activitatea grupurilor comunitare înfiinţate şi coordonate prin programul său, „Învăţare, Participare, Încredere”.
Episodul 1
Apă potabilă pentru toţi locuitorii din Dorobanţu
Comuna Dorobanţu se află în partea de sud a judeţului Călăraşi, la aproximativ 36 km de municipiu. Este o mică localitate de frontieră în lungul Dunării, la 12 km de fluviu. Localitatea este înconjurată din trei părţi de apă, iar în partea de nord de o pădure, iar peisajele zonei sunt deosebite, dar nepuse încă în valoare.
În anul 2006, când echipa noastră a vizitat pentru prima oară comuna, nu era un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă. Doar 14% din suprafaţa locuită avea acces la apă. Alimentarea se făcea din fântâni publice sau individuale. Existau 33 de fântâni publice în localitate, din care 15 nu erau în folosinţă, pentru că se degradaseră din cauza execuţiei necorespunzătoare. Ca distribuţie între cele trei sate ale comunei, cele mai multe fântâni funcţionale se aflau în satul Dorobanţu.
În zona de sud-est a satului se află “zona romilor”, unde este concentrată populaţia roma şi cea română dezavantajată economic şi social. În 2006, reprezentau aproape 200 persoane (20 de gospodării de romi, 19 de români), pe o suprafaţă de aproape 7 hectare. Niciuna din aceste persoane nu avea loc de muncă. Marea majoritate trăia în condiţii insalubre, cu un acces dificil la o sursă de apă potabilă, fiindcă numai o singură fântână era amplasată în zonă. Ea se afla la limita dintre proprietatea privată şi cea publică, ceea ce provoca constant discuţii în contradictoriu între locuitori. Oamenii erau nevoiţi să deranjeze persoanele ce dispuneau de fântâni proprii în gospodării, la ore nepotrivite, sau să parcurgă o distanţă considerabilă pentru a se aproviziona cu apă.
Astfel că, în iulie 2006, la iniţiativa a doi prieteni – locuitori ai comunei – Aptiş Chemal (lider al etniei roma) şi Nicolae Bică (reprezentant al etniei române, funcţionar la primăria Dorobanţu), a luat fiinţă grupul de iniţiativă Rom-Român, cu scopul de a veni în sprijinul persoanelor defavorizate din comunitatea Dorobanţu. La început, grupul era format dintr-un număr restrâns de persoane (5-6), dar entuziaste şi energice, astfel că, prin activitatea lor, au reusit să atragă şi alţi membri ai comunităţii în demersurile lor. „La început, alţi membri ai comunităţii au fost rezervaţi faţă de activităţile iniţiate de grupul nostru; ulterior, mai întâi din inerţie, au participat şi ei la activităţi, în special la cele de natură fizică” – ne spunea Nicolae Bică. Totuşi, grupul a perseverat în identificarea persoanelor defavorizate care, la randul lor, să reuşească să-i îndrume pe alţi membri ai grupului şi ai comunităţii. Ei au mers pe ideea “să ne ajutăm singuri”, cu motivaţia de a contribui, fie chiar şi prin mici activităţi, la dezvoltarea comunei.
Primele acţiuni ale grupului au fost menite să sensibilizeze grupurile defavorizate de romi – români:
– activităţi de informare asupra necesităţii adaptării persoanelor care fac parte din grup la meseriile care aveau căutare în acel moment pe piaţa fortei de muncă locală, prin specializare şi atestare în domeniile respective şi stabilirea unei strategii în căutarea şi obţinerea unui loc de muncă, mergând pe ideea “omul potrivit la locul potrivit”
– acţiuni de igienizare a spaţiului public, prin săparea şi curăţarea periodică a şanţurilor şi acostamentelor la drumuri, pentru a direcţiona apa
– acţiuni de colectare selectivă a deşeurilor, acestea fiind şi o sursă de venit, datorită existenţei centrelor de colectare din Călăraşi şi Olteniţa.
În anul 2007, grupul a realizat un prim proiect, în decursul căruia a forat o fântână de adâncime medie, în jurul căreia a amenajat un spaţiu de socializare pentru membrii comunităţii (cu ocazia zilelor de sărbătoare sau a evenimentelor publice), cu un avizier (pentru diverse anunţuri, oferte de muncă) şi o adăpătoare pentru animalele din islazul comunal (fântâna fiind situată lângă drumul de acces). Fântâna servea, de asemenea, ca sursă de apă în caz de incendiu. Săpătura în adâncime s-a realizat cu maşini şi utilaje specifice lucrărilor la fântâni, iar restul de muncă a fost realizată manual de către membrii grupului. Materialele necesare (ciment, balast, ţevi, lemn, sudură) au fost acoperite de diverse firme din zonă.
Grupul a creat, astfel, o primă sursă de apă potabilă în zona romilor din satul Dorobanţu, unde orice altă sursă de aprovizionare cu apă era, practic, inexistentă. Aproape 100 de persoane au beneficiat direct de această investiţie, şi indirect – alte 250. Fântâna a fost amplasată exclusiv pe domeniul public, la distanţă proporţională faţă de gospodăriile persoanelor defavorizate din grup. În acest fel, accesul la apă a devenit posibil pentru orice membru al comunităţii, la orice moment al zilei.
Finanţarea proiectului s-a realizat parţial de către Fundaţia PACT, cu sprijinul Provident Financial România (cca. 3600 RON), la care s-a adăugat contribuţia locală, constând în resurse umane, muncă, timp şi energie investite, plus materiale şi alte surse de finanţare locală (persoane fizice, primărie, agenţi economici etc.). Primarul, viceprimarul şi secretarul primăriei cunoşteau demersurile grupului, datorită faptului că grupul i-a informat constant cu privire la activităţile pe care şi-au propus să desfăşoare, astfel încât primăria a susţinut de la bun început iniţiativa.
„Oameni care înainte nu se cunoşteau, sau poate se cunoşteau numai din vedere, treceau unii pe lângă alţii pe stradă şi nu se salutau, au ajuns să lucreze cot la cot, să devină mai apropiaţi, mai uniţi, să creadă unii în alţii şi în capacitatea lor de a schimba viaţa comunităţii în bine, împreună. De aici se vede utilitatea implicării cetăţenilor în analiza nevoilor din comunitate şi în planificarea proiectului comunitar” (Nicolae Bică, liderul român al grupului Rom-Român, 2008).
În mai 2008, în parteneriat cu organizaţia “Pro Comunitate Zappa” (din comuna Ion Roată, judeţul Ialomiţa), grupul Rom-Român a desfăşurat spectacolul “Caravana bucuriei”, la care au participat copii din cele două comune, cadre didactice, părinţi, membri ai comunităţii, reprezentanţi ai Primăriei şi agenţi economici locali. Tot în anul 2008, în parteneriat cu Primăria comunei Dorobanţu, grupul a contribuit la elaborarea strategiei de dezvoltare a comunităţii, facilitând o serie de întâlniri de lucru în comunitate, cu participarea a diverşi factori interesaţi dintre membrii comunităţii.
Toate aceste acţiuni şi proiecte s-au bazat exclusiv pe munca de voluntariat, energia şi entuziasmul membrilor organizaţiei, astfel încât, la Conferinţa Voluntarilor din Europa, care a avut loc pe 31 octombrie 2008 la Geneva, s-au clasat între primii zece, fiind premiaţi pentru activitatea lor, dintre o sută de organizaţii participante la nivel european.
În cele din urmă, în ianuarie 2009, grupul informal Rom-Român a dobândit statut juridic, devenind Asociaţia „Rom-Român”, membrii Asociaţiei având în plan activităţi de igienizare a comunei, cu participarea tuturor locuitorilor, propunând nominalizarea şi premierea celei mai frumoase gospodării (în jurul sărbătorilor de Paşti din 2009). Alte iniţiative ale asociaţiei includ organizarea de activităţi culturale cu scopul de promovare şi transmitere a tradiţiilor zonei şi de evenimente caritabile în sprijinul persoanelor vulnerabile din comunitate.
***
Multumim Fundatia Pact!
RomaniaPozitiva, noiembrie 2010
7 comentarii
Felicitari PACT!
Pingback: Un suflu nou pentru traditiile populare in Afumati | RomaniaPozitiva
Pingback: De la taraf la afaceri comunitare, in Iancu Jianu | RomaniaPozitiva
Pingback: De la educatia copiilor defavorizati, la proiecte europene de dezvoltare economico-sociala | RomaniaPozitiva
ma bucur ca exista asa idei .BRAVO PACT
Pingback: Locuitorii din Arcani, promotori ai dezvoltarii locale | RomaniaPozitiva
Pingback: Ce poti sa faci cu bani putini? Traditie, sport si comunitate in satul Valea-Mare | RomaniaPozitiva