Despre integrarea sociala a fostilor detinuti…

0

Cine sunt deţinuţii? Ce generează şi ce întreţine infracţionalitatea? Care sunt şansele reale de reintegrare ale foştilor deţinuţi  şi în ce măsură este implicată societatea  în acest proces? 

Sub deviza “Suntem produsul mediului”, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, în parteneriat cu Administrația Națională a Penitenciarelor, a organizat în data de 29 august un eveniment de prezentare a proiectului “Revenirea foștilor deținuți pe piața muncii și integrarea lor în societate”.

Întâlnirea pe tema incluziunii sociale a foștilor deținuți a avut drept scop informarea și crearea unui spațiu de dezbatere cu privire la această problematică, prin încurajarea dialogului cu instituțiile publice și private, în vederea identificării, printr-un efort comun, unor soluții de reintegrare pe piața muncii și în societate a foștilor deținuți, măsuri urgente pentru reducerea fenomenului de recidivă și infracționalitate în România.

Cine este responsabil pentru foștii deținuți? Cum putem preveni fenomenul de recidivă?

Aproximativ 60% dintre deținuți provin din mediul rural, prezintă un grad foarte scăzut de educație și au fost condamnați, în mare parte, pentru furt, a informat Dana Cenușă, Expert Comunicare și Mass-media în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor. Rezultă astfel că sărăcia reprezintă principala cauză a infracționalității și recidivei, iar societatea, în ansamblu, este responsabilă în egală măsură pentru persoanele care ajung după gratii. Totodată, a fost semnalată problema minorilor și tinerilor privați de libertate, care ajung în detenție în număr tot mai mare. Numărul penitenciarelor pentru minori a crescut în ultima perioadă de la unul singur, la patru.

Problema critică este lipsa unor măsuri concrete de reintegrare socială aplicabile post-dețentie, fapt ce contribuie la riscul crescut de recidivă.

În cadrul întâlnirii a avut loc un moment artistic oferit de adolescenți de la “Penitenciarul de Minori și Tineri Craiova”, care au susținut un concert la tobe bongos. în urma prezentării tinerilor, a reieșit că aceștia au vârste cuprinse între 15 și 20 de ani, însă au cel mult șase clase. Acești tineri s-au nascut într-un mediu social nefavorabil, au fost privați de educație și orice fel de susținere morală, iar dacă nu se va produce o schimbare în atitudinea și mentalitatea societății, se vor întoarce în comunitate pornind de la aceleași premise. Totodată, copiii și tinerii au multe talente ce pot fi valorificate de către societate, în vederea reinserțieipe piața muncii.

În cadrul evenimentului, au luat cuvântul:

  • Silviu Barbu, Secretar General Adjunct – Coordonator ANP în cadrul Ministerului Justiției. În opinia D-lui. Barbu, oamenii liberi trebuie să creadă că deținuții pot fi reintegrați social, altfel toate masurile propuse rămân doar pe hartie, iar fiecare cetățean liber are partea lui de vină pentru cei încarcerați.
  • Cătălin Bejan, Director General Adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor, a subliniat de asemenea importanța implicării tuturor factorilor interesați în vederea finalizarii procesului de dezvoltare a Strategiei Naționale de Reintegrare Socială a Persoanelor Private de Libertate. Dl. Bejan a menționat importanța reinserției profesionale a foștilor deținuți, obiectiv principal în cadrul proiectului, prin intermediul inițierii și calificării deținuților în meserii ecologice. “Astfel, putem reconsolida legătura cu societatea civilă, locul de unde vin și în care se reîntorc deținuții”, a precizat Cătălin Bejan.
  • Monica Moldovan, Director al Departamentului Energie și Mediu – Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Dna. Moldovan a subliniat nevoia de schimbare a unor lucruri adânc înrădăcinate în mentalitatea româneasca, precum fenomenul de discriminrare, încurajând, totodată, la schimbarea în bine a percepției publice față de detinuți și la o implicare mai mare din partea tuturor în procesul de reintegrare socială a foștilor deținuți.
  • Mihai Moia, Manager de Proiect – Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare. Dl. Moiaa prezentat pe scurt obiectivele din cadrul proiectului și spotul campaniei de conștientizare și promovare a proiectului, “Suntem Produsul Mediului”:

http://www.youtube.com/watch?v=VsOTlTdBZkU

La eveniment au participat reprezentanţi ai organizațiilor partenere în cadrul proiectul, reprezentanți ai instituțiilor publice centrale, membri ai mediului academic, ONG-uri, asociații și fundații de servicii sociale, mass-media etc.

Aceste întâlniri de prezentare a proiectului au scopul de a aduce în atenţia autorităţilor

locale, organizaţiilor societăţii civile interesate, dar şi a comunităţii în general, principalele aspecte și măsuri stringente cu privire la incluziunea socială a foștilor deținuți.

  • Nivelul crescut de recidivă din România – O mare parte dintre persoanele care ispăşesc o pedeapsă privativă de libertate comit noi infracţiuni după liberarea din detenţie. Astfel, rata de recidivă este îngrijorător de mare: se estimează faptul că între 60% şi 80% din totalul populaţiei carcerale din România revine în penitenciar, potrivit unui sondaj realizat de Administraţia Naţională a Penitenciarelor.
  • Excluziunea fostilor deţinuţi pe piaţa muncii– Majoritatea deţinuţilor prezinta un nivel scăzut de educaţie şcolară şi pregătire profesională, implicit şanse aproape nule de a fi integraţi pe piaţa muncii. Totodată, cazierul juridic afectează credibilitatea foştilor deţinuţi în faţa angajatorilor, aceştia fiind excluşi de pe piaţa locurilor de muncă.
  • Discriminarea din partea societăţii faţă de persoanele private de libertate – Percepţia negativă din partea societăţii faţă de deţinuţi şi foşti deţinuţi are la bază avalanşa de informaţii cu caracter trunchiat care conduc la impactul negativ de proporţii. Societatea trebuie însă să conştientizeze faptul că incluziunea socială a deţinuţilor este esenţială, în condiţiile în care revenirea foştilor deţinuţi în penitenciar presupune în primul rând săvârşirea unor noi infracţiuni care afectează major comunitatea în care trăim.

Pornind de la aceste semnale de alarma, pentru a susţine reintegrarea în societate şi pe piaţa muncii a foştilor deţinuţi, în vederea combaterii şi prevenirii infracţionalităţii, Administraţia Naţională a  Penitenciarelor (ANP), în parteneriat cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Universitatea de Vest Timişoara (UVT), Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) şi Centrul Regional de Formare Profesională a Adulţilor Călăraşi (CRFPA) implementeaza proiectul: „Revenirea foştilor deţinuţi pe piaţa muncii şi integrarea lor în societate”.

Scopul principal al proiectului este de a veni în întâmpinarea foştilor deţinuţi excluşi de societate şi de a spori şansele acestora de a se reintegra pe piaţa muncii, prin asigurarea de traininguri de iniţiere şi certificate de calificare în meserii alternative, ecologice. Totodată, proiectul este menit să promoveze incluziunea socială a acestui grup vulnerabil prin înlăturarea fenomenului de discriminare faţă de deţinuţi şi foşti deţinuţi, care se poate realiza inclusiv prin dialog şi colaborare între toţi factorii interesaţi de această problemă care priveşte societatea în mod direct.

Mai multe informații pe:

www.suntemprodusulmediului.ro

facebook.com/produsulmediului

youtube.com

Facebook

Despre autor

avatar

Co-Fondator RomâniaPozitivă.ro, Florin este educator de emoție și gând pozitiv. Florin susține acest demers prin programele sale de training și prin platforma de informație și educație pozitivă www.RomaniaPozitiva.ro. Florin are peste 15 ani de experiență ca trainer pentru circa 8000 de participanți, iar domeniile de expertiză includ: "solution thinking" (gândire pozitivă aplicată pentru rezolvarea problemelor), antreprenoriat social, ”train the trainers”, managementul oamenilor/echipelor, management de proiect, recrutare şi selecţie, comunicare, echipe eficiente, teambuilding. Florin este mare fan de biciclete, mișcare în aer liber, muzică, uneori chiar clasică și indiană. Motivaţia principală a lui Florin este dorința de a schimba lucrurile în Bine în România și încrederea că asta se poate.

Comentează