Anticoronavirus - exemple de implicare socială și soluții pentru gestionarea pandemiei

Cum sunt obțin cercetătorii informații despre peștii migratori?

0

Aproape 9000 de sturioni au fost eliberați de la începutul proiectului MEASURES[1] în Dunăre, atât în România, cât și în Ungaria. Cum obțin cercetătorii informații despre acești pești? Chiar de la ei.

Cega și nisetrul, specii native din Dunăre marcate și apoi eliberate

Nisetrul (Acipenser gueldenstaedtii), specie nativă de sturion din Dunăre, poate atinge 2,35 m lungime și poate cântări peste 100 kg. Dar acesta este din ce în ce mai rar în apele fluviului, fiind pe Lista Roșie IUCN a speciilor în pericol critic de dispariție. La fel ca cei mai mulți pești migratori, declinul populațiilor este cauzat de creșterea sectorului hidroenergetic, a pescuitului excesiv, a schimbărilor climatice și a poluării, toți acești factori având la bază activitatea umană. Așa se face că nu doar sturionii, ci mai toate populațiile speciilor de pești de apă dulce migratori s-au redus, în medie, cu 93% în Europa, începând cu 1970[2]

Cega (Acipenser ruthenus) trăiește exclusiv în ape dulci și, spre deosebire de alți sturioni, nu migrează din Marea Neagră. Exemplarele urmărite au migrat o distanță maximă pe Dunăre de puțin peste 300 km. În prezent, este cea mai răspândită specie de sturion din bazinul Dunării. Vârsta medie de reproducere a acestei specii este comparabil redusă, de aproximativ 8 ani. În Dunăre, această vârstă este și mai redusă, de aproximativ 7 ani. Se află pe lista speciilor vulnerabile.

Monitorizarea speciilor acvatice

Monitorizare este importantă pentru a afla informațiile necesare pentru a reface coridoarele ecologice acvatice pentru speciile de pești migratori din bazinul Dunării. Dar, dacă pe uscat, pentru mamifere mari, cercetătorii folosesc colare GPS, în apă, lucrurile sunt mai dificile și speciile monitorizate mult mai mici. Din fericire, tehnologia a evoluat și mărcile țin pasul cu nevoile științifice.

Pentru a afla informații despre populațiile de sturioni din Dunăre, cercetătorii folosesc diferite tipuri de mărci.

Unele pot fi de dimensiunea unui fir de păr – marca de sârmă (CWT- coded wire tag) se introduce sub piele și are înscris pe ea un cod, cu ajutorul unui laser. Astfel de mărci au fost folosite la prima eliberare de sturioni din 2019, la Isaccea, iar cei 1000 de pui de nisetru marcați vor putea fi identificați, prin extragerea mărcii, la o viitoare recapturare în vederea studiilor de specialitate. Această metodă de marcare ajută la evaluarea ratelor de supraviețuire pentru sturionii eliberați în sălbăticie, ceea ce va oferi o perspectivă valoroasă pentru viitoare acțiuni de repopulare.

Un alt tip de marcă, folosit pentru puii de nisetru eliberați în aprilie la Isaccea este microcipul (PIT-Passive Integrate Transponder), similar celor folosite pentru animalele de companie. Aceste mărci sunt citite cu un detector special.

De asemenea, mai pot fi folosite mărci externe, cu numele proiectului și numărul de telefon la care se poate anunța capturarea accidentală a vreunui pui. Astfel au fost marcați atât nisetrii eliberați în octombrie, la Isaccea, de către INCDDD[3] – cu mărci de tip spaghetti (FloyT Tags), cât și puii de cegă de 1 an eliberați la începutul acestui an în Ungaria (Baja) de către NAIK-HAKI[4] – cu mărci de plastic, galebene, de tip T-bar.

Primele rezultate în urma celor mai recente acțiuni de repopulare

Această muncă migăloasă oferă și rezultate pe măsură. Cercetătorii au aflat că unul dintre puii eliberați la Isaccea pe 16 octombrie 2020 a ajuns, cinci zile mai târziu, pe brațul Chilia, la 17 km de vărsarea în mare. În timp ce studia habitatele sturionilor, în apropiere de Vâlcov, Ucraina, un expert al WWF Ucraina a remarcat un nisetru cu o marcă externă, galbenă, pe care se putea citi numărul de telefon din România al INCDDD. Acesta a fost capturat pentru a fi măsurat, iar apoi eliberat, să își continue drumul către Marea Neagră.

WWF lucrează împreună cu oamenii care trăiesc în preajma Dunării de peste 15 ani pentru a reface biodiversitatea zonei acolo unde a dispărut. Pentru a reface coridoarele ecologice acvatice pentru speciile de pești migratori din bazinul Dunării, WWF lucrează alături de parteneri din 10 țări în proiectul MEASURES pentru a elabora și testa o metodologie de cartografiere a habitatelor peștilor migratori, un prim pas pentru a restabili coridoarele ecologice.

[1] „Gestionarea și refacerea coridoarelor ecologice acvatice pentru speciile de pești migratori din bazinul Dunării”; https://wwf.ro/ce-facem/specii/sturionul/

[2] The Living Planet Index (LPI) for Migratory Freshwater Fish

[3] Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării”

[4] National Agricultural Research and Innovation Centre, Research Institute for Fisheries – Ungaria

Despre autor

avatar

Înfiinţată în anul 1961, WWF (World Wide Fund for Nature) este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. În România, WWF lucrează din anul 2006 pentru protejarea mediului sălbatic din Munții Carpați și din lungul Dunării: arii protejate, păduri, urși bruni, Delta Dunării, sturioni. La toate acestea se adaugă stimularea tranziției spre economia verde și un program de educație de mediu adresat tinerilor. Mai multe detalii la: www.wwf.ro

Comentează

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.