Cum a fost la Noaptea Mediului 2013

1

Noaptea Mediului 2013

De Ziua Mondială a Mediului am comemorat natura distrusă

IMG_2154

Ziua Mondială a Mediului, 5 iunie 2013, București: Coaliția pentru Mediu (CMR) a atras atenția asupra marilor probleme de mediu din România. Membrii Coaliției pentru Mediu și alte organizații de mediu și cetățeni au comemorat natura moartă printr-un eveniment dublu: expoziție și protest, pentru a trage un semnal de alarmă asupra modului iresponsabil și dezastruos în care instituțiile care administrează soarta mediului în România acționează.

Cei prezenți la eveniment au depus coroane de flori, au aprins lumânări și au ținut discursuri triste pentru efectele marilor probleme de mediu din România: dezastrul minier de la Roșia Montană, râurile de munte secate de microhidrocentrale, gropi de gunoi neînchise și alte situri istorice contaminate, Delta Dunării, exploatarea gazelor de șist, păduri defrișate, locuitori ai marilor orașe otrăviți de lipsa spațiilor verzi, energia nucleară.

Sătui de promisiuni deșarte din partea ministerelor care administrează mediul, îngrijorați de legile anti-mediu care curg din Parlamentul României, iritați de acordurile de mediu abuzive, emise de Agențiile regionale de protecție a mediului și îngrijorați de numărul tot mai mare de proceduri de infringement declanșate de Comisia Europeană, organizațiile din Coaliția pentru Mediu propun ca în România Ziua Mondială a Mediului să se transforme în Noaptea Mediului.

”De Ziua Mediului ne-am luat straie de doliu și am recapitulat cu dovezi toate deciziile cu consecințe devastatoare asupra mediului în România.  Atragem atenția Guvernului și autorităților locale că mediul nu o duce bine în România și trebuie să luptăm împreună pentru a-l proteja”, a declarat Costel Popa, Președinte al Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis și membru în Consiliu de Reprezentare al Coaliției pentru Mediu din România.

 

Iată pe scurt principalele declarații ale celor prezenți la eveniment:

1.       Proiecte nucleare cu acord de mediu (Ioana Ciută, Terra Mileniul III)

“Faptul că proiectul construcției unităților 3 și 4 de la Cernavodă a primit acordul de mediu este cea mai gravă problemă de mediu din ultimul an. Decizia de a emite acordul de mediu la Cernavodă o calificăm drept nefondată din punct de vedere al raportului de evaluare a impactului asupra mediului, care a stat la bază (elaborat în 2007). Documentul este incomplet, deoarece nu prezintă o analiză corespunzătoare a alternativelor, nici date privind impactul funcționării centralei nucleare asupra sănătății populației (inclusiv cu privire la impactul concentrațiilor ridicate de tritiu asupra populației din zonă), nicio analiză a riscului de atac terorist asupra centralei și consecințele sale (inclusiv asupra bazinului de combustibil uzat, neprotejat de anvelopa reactorului)”.

România, groapa deșeurilor (Gabriela Iordan, ViitorPlus)

”Evenimentul de azi reprezintă un semnal de alarmă pe care îl tragem în primul rând pentru autorități, dar și agenți economici și persoane fizice. Gropile de gunoi neconforme nu reprezintă o soluție pentru dezvoltarea durabilă a României. În plus, acestea devin neîncăpătoare, din ce în ce mai poluante. Nu ne dorim ca natură să fie sufocată de deșeuri atât prin mărirea și extinderea gropilor clasice-neconforme cât și prin cele apărute ilegal în natură și ape”.

2.       Braconajul înghite patrimoniul Deltei (Dan Bărbulescu, Salvați Dunărea și Delta)

”Braconierul nu este considerat în instanță un pericol social, deși, în realitate, fapta lui are un impact negativ deosebit de grav pe termen lung. Judecătorii trebuie să înteleagă că odată cu capturarea ilegală a unui sturion matur, de exemplu, statul român pierde o ființă care adună în ADN-ul său informație mai veche decât vârsta Munților Carpați! Pentru fapta lui, însă braconierul primește o amendă penală (cel mult) iar a doua zi se întoarce zâmbitor „la serviciul” lui din Deltă sau din pădurile Carpaților. Până când braconajul nu va fi pus pe același nivel cu faptele de mare corupție, România va continua să piardă ireversibil părți de patrimoniu de o valoare inestimabilă”.

3.       MHC-uri ilegale și râuri betonate (Oana Neneciu, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis)

În cazul microhidrocentralelor din Făgăraș, există un paradox: deși există legi și avize, reguli și ordonanțe care protejează natura, atunci când acestea sunt încălcate nimeni nu poate face nimic. ”Interesele naturii” nu pot fi reprezentate în instanță, iar cei ce încalcă legile nu pot fi condamnați. Așa a reieșit din decizia instanței, în urma procesului pe care mai multe organizații l-au deschis împotriva construcțiilor de microhidrocentrale pe trei râuri din munții Făgăraș. Râurile Capra, Buda și Otic au fost practic betonate cap-coadă în 2012, în vederea producerii de energie verde. Lucrările au fost desfășurate ilegal, fără avize de mediu corespunzătoare și în ciuda protestelor activiștilor și ale promisiunilor politice de stopare a lucrărilor. Un peisaj natural protejat, sit Natura 2000, a fost distrus.

5. Roșia Montană (Raluca Dan, ReGeneration)

„De peste 10 ani, autoritățile române încearcă să pună cruce Roșiei Montane și să dea undă verde proiectului minier al companiei Roșia Montana Gold Corporation. Însă niciodată mai aprig ca acum. Guvernul actual plănuiește să autorizeze ilegal și împotriva voinței oamenilor un proiect de exploatare aurifera fără precedent în România și în Europa. De Ziua Internațională a Mediului, l-am readus în prim-plan pe Victor Ponta pe care îl desemnăm premierul cianurii, pentru a fi în fruntea demersurilor disperate de avizare a proiectului minier. Guvernul Ponta a pornit o ofensivă împotriva românilor pe care îi vrea expropriați din casele lor pentru a face loc proiectului de la Roșia Montana și, mai apoi, tuturor proiectelor de minerit.”

4.       Gaze de șist pe șest

Se pregătește începerea EXPLORĂRII GAZELOR DE ȘIST PRIN FRACTURARE HIDRAULICĂ, proiect extrem controversat în România din cauza impactului negativ asupra mediului înconjurător și asupra sănătății. Deși toată lumea atrage atenția că exploatarea gazelor de șist poate provoca un dezastru ecologic, cei de la

Protecția Mediului au încercat să acorde companiei Chevron aviz de mediu fără executarea unui studiu de impact, așa cum cere legea. Prin presiunea activiștilor, atât în stradă cât și prin implicarea în procesul de avizare, autoritățile au fost forțate să ceară un studiu de impact asupra mediului.În lume, în zonele unde exploatarea gazelor de șist nu este interzisă, oamenii suferă de boli grave, chiar și cancer. S-au produs cutremure de suprafața, iar apa, aerul și solul au fost poluate. În România, densitatea populației fiind foarte mare, efectele vor fi dezastruoase imediat! În Franța, Bulgaria, regiuni din Germania, Elveția, Spania și SUA exploatarea prin fracturare hidraulică a fost interzisă.

 

 

Facebook

Despre autor

avatar

Co-Fondator RomâniaPozitivă.ro, Florin este educator de emoție și gând pozitiv. Florin susține acest demers prin programele sale de training și prin platforma de informație și educație pozitivă www.RomaniaPozitiva.ro. Florin are peste 15 ani de experiență ca trainer pentru circa 8000 de participanți, iar domeniile de expertiză includ: "solution thinking" (gândire pozitivă aplicată pentru rezolvarea problemelor), antreprenoriat social, ”train the trainers”, managementul oamenilor/echipelor, management de proiect, recrutare şi selecţie, comunicare, echipe eficiente, teambuilding. Florin este mare fan de biciclete, mișcare în aer liber, muzică, uneori chiar clasică și indiană. Motivaţia principală a lui Florin este dorința de a schimba lucrurile în Bine în România și încrederea că asta se poate.

Un comentariu

  1. Pingback: Coalitia pentru Mediu

Comentează