Autoritatea publica locala in slujba cetateanului-unde ne aflam, pe drumul de la forma la fond

0

E. Mavrodin, 26 noiembrie 2010

– impresii de la conferinta Asociatiei Nationale a Birourilor de Consiliere pentru Cetateni „Drumul
reprezentarii politice – de la cetatean la consilier. Performata Consiliilor locale din Romania in relatia cu cetateanul.“, Bucuresti, 25.11.2010.

La ora actuala, despre sistemul democratic romanesc se poate spune ca indeplineste cea mai mare parte a cerintelor standard in ce priveste cadrul legal si al aspectelor de „forma“(organizare), la nivelul autoritatilor publice locale.
Din pacate, neincrederea si nemultumirea cetatenilor fata de felul in care alesii locali  raspund problemelor comunitatii demonstreaza ca, in ce priveste „fondul“ sistemului  (functionarea sa), la nivelul autoritatilor publice locale multe din mecanisme sunt nefunctionale, ramanand doar pe hartie.

Ca unul dintre cei care si-au facut un scop din a depista si supune atentiei publice aceste deficiente de functionare, ANBCC a initiat un proiect de evaluare, la nivelul celor investiti cu autoritate decizionala si executiva, analizand cat de conectati sunt acestia la problemele cetatenilor, cat de bine se aude vocea cetatenilor in primarii, cat si cum se raspunde solicitarilor, recomadarilor si petitiilor primite de la cetateni.

Evaluarea s-a constituit in proiectul intitulat „Drumul reprezentarii politice – de la cetatean la consilier. Performanta Consiliilor Locale din Romania in relatia cu cetateanul* “, prezentat astazi in cadrul unei conferinte de Mioara Chifu – Director executiv ANBCC, si de Ana-Maria Suciu, Coordonator Dezvoltare Retea ANBCC.
In primul rand, la nedumerirea exprimata de reprezentantii ANBCC fata de unele date statistice primite din primarii, a reiesit din explicatiile participantilor la conferinta ca legislatia referitoare la transparenta decizionala se refera doar la recomandarile/petitiile vizand proiecte de decizii locale.

Mai exact, recomandarile si petitiile pe alte teme decat proiectele de decizii aflate in procedura de dezbatere publica curenta, nu intra sub incidenta Legii nr. 52 din 21 ianuarie 2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică.

Spre ilustrare, iata care sunt obligatiile alesilor investiti cu putere decizionala:
(Art. 6, Sectiunea 1, CAP. II , Lg.52/2003) „Art. 6

(1)În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea administraţiei publice are obligaţia să publice un anunţ referitor la această acţiune în site-ul propriu, să-l afişeze la sediul propriu, într-un spaţiu accesibil publicului, şi să-l transmită către mass-media centrală sau locală, după caz…

(2)Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoştinţă publicului, în condiţiile alin. (1), cu cel puţin 30 de zile înainte de supunerea spre analiză, avizare şi adoptare de către autorităţile publice. Anunţul va cuprinde ….

(3)Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ cu relevanţă asupra mediului de afaceri …
etc.
Se pune intrebarea cum sunt tratate celelalte recomandari si petititii; daca, si in ce masura se poate verifica ce s-a „ales“ de ele; necesitatea existentei unei proceduri prin care si acestea sa fie publice, eventual sa fie afisate pe site, cu numar de inregistrare, stadiu de rezolvare, etc.

O cale ar fi ca in cuprinsul legii 52 sa fie adaugate prevederi referitoare la transparentizarea activitatii de colectare a recomandarilor cetatenilor, altele decat cele referitoare la proiecte de decizii in curs de dezbatere. Aceste prevederi ar trebui sa vizeze :
1)    felul in care consilierii locali au comunicat cu cetatenii pentru a stabili in ce masura o recomandare/petitie poate (sau trebuie) sa faca obiectul unei decizii a Consiliului Local,
2)    criteriile care au stat la baza transformarii/netransformarii ei in proiect de decizie.

O alta tema de discutii in cadrul conferintei a constituit-o faptul ca, in colectarea informatiilor pe baza carora s-a realizat aceasta evaluare, ANBCC s-a lovit de lipsa de cooperare din partea unor reprezentanti ai autoritatilor locale, care au refuzat sa puna la dispozitie rapoartele de activitate ale departamentelor de specialitate si/sau ale consilierior locali, care sunt, conform legii, informatii publice.

Studiul ANBCC remarcă, in concluzie, slaba conectare a agendei autoritatior locale la problemele curente ale cetatenilor; doar 26% din problemele prioritare ale comunitatilor – pornind, ca reper, de la cele reflectate in mass-media – se regasesc si in rapoartele de activitate ale autoritatilor locale, cel putin in rapoartele care au fost transmise la ANBCC.

De asemenea, ANBCC subliniaza necesitatea imbunatatirii magementului informatiilor la nivelul autoritatilor locale (transpunerea in format electronic a tuturor informatiilor de interes public, respectarea prevederilor legale referitoare la confidentialitatea datelor personale ale petitionarilor, etc.) si a pregatirii mai riguroase a functionarilor care au contact direct cu publicul.

ANBCC a depasit, insa, rolul de observator atent, desfasurand si actiuni de mobilizare si educare a cetatenilor, dupa cum demonstreaza 5 intiative de sprijiire a cetatenilor care doreau promovarea la nivelul consiliului local a unor masuri de interes public, specifice. Acestea s-au desfasurat la Arad, Bucuresti, Calarasi, Deva si Piatra Neamt. Toate au probat faptul ca SE POATE, atata vreme cat exista un minim de informatii civice, colaborare si comunicare.

Detalii despre cele 5 proiecte aici.

Trebuie sa remarc faptul ca in marile orase, tocmai datorita aglomerarii urbane si a ritmului de viata actual, nu (mai) exista comunitate, nici in sensul comunicarii, nici in sensul unirii energiilor pentru un interes comun. De aceea devine vital rolul asociatiilor, fundatiilor si ONG-urilor care preiau rolul de liant intre cetateni, asumandu-si problemele comune ale cetatenilor, acestea ajungand sa fie puse pe masa autoritatilor locale intr-un mod profesionist, asigurand, in acest fel, maxima atentie din partea acestora.

*Acest proiect este finantat de Guvernele Islandei, Principatului Lichtenstein si Norvegiei prin Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European, EEA GRANTS.

Facebook

Despre autor

avatar

Comentează