Acum un an 30.000 de oameni au ieșit în stradă pentru păduri. Unde ne aflăm acum?

1

Pe 9 mai 2015 a fost prima oară când 30.000 de români au ieșit în stradă pentru protejarea pădurilor. Ani de zile oamenii au văzut cum camioanele cară necontenit lemnul din munți, iar verdele tot dispare de pe hartă. Noi (Greenpeace Romania) am semnalat că dispare, chiar repede, într-un ritm de 3 hectare pe oră!

Sursa: Greenpeace Romania

Acum un an, pe 9 mai și 7 iunie, strada și organizațiile de mediu implicate și în protejarea pădurilor au publicat un set de 10 revendicări pentru salvarea pădurilor:

1. Stoparea tăierilor ilegale
2. Menţinerea şi îmbunătăţirea implementării programului ”Radarul Pădurilor”.
3. Protecția pădurilor virgine, cvasivirgine și a ariilor protejate.
4. Deblocarea dosarelor de corupţie din domeniul forestier
5. Întărirea instituțiilor cu atribuții de control în silvicultură
6. Elaborarea Strategiei Forestiere Naţionale şi finanțarea Programului National de Împăduriri
7. Instituirea de măsuri anti-monopol în industria lemnului, precum şi reguli de valorificare superioară și locală a lemnului în beneficiul dezvoltării durabile și a comunităților locale
8. Plăți compensatorii pentru proprietarii de păduri cu rol de protecţie sau incluse în arii protejate ori situri Natura 2000
9. Finanțarea adecvată a sectorului forestier pentru menținerea echilibrului între protecție și exploatare.
10. Oprirea proiectului de modificare a Legii vânătorii şi fondului cinegetic – legea masacrării dreptului de proprietate şi a faunei!

PADURE ME6

Problema pădurilor este veche de ani buni, chiar decenii întregi. Nu ne putem aștepta să o rezolvăm în întregime într-o zi, o săptămână sau un an, dar credem că este util pentru fiecare om care a participat la protestele de anul trecut să treacă în revistă unde am progresat și unde mai avem de lucru, care sunt noile și vechile obstacole.

Stoparea tăierilor ilegale este primul punct de pe lista de revendicări, poate chiar un punct-umbrelă, pentru că tăierile ilegale de arbori sunt rezultanta mai multor cauze, însă tot ceea ce facem își propune să pună capăt acestui fenomen.

Radarul Pădurilor există din toamna anului 2014 și am identificat o serie de îmbunătățiri necesare ale sistemului informatic şi procedural, dar mai ales controlul efectiv în teren şi monitorizarea riguroasă din partea instituţiilor de control abilitate. În cadrul Forumului Pădurilor, organizat în luna februarie 2016, Ministerul Mediului s-a angajat să dezvolte aplicațiile Wood Tracking și SUMAL ca instrumente de control eficiente, să mărească gradul de transparentizare a informațiilor generate de acestea și să realizeze sisteme de monitorizare și evidență a controalelor. În afară de transparentizare (aplicația mobilă), s-au revizuit protocoalele de colaborare dintre instituții (MMAP, Garda Forestieră, Garda de Mediu, Poliție, Jandarmerie, SRI etc.).

Așa cum a anunțat Ministerul prin Departamentul Păduri așteptăm lansarea aplicației mobile pentru cetățeni care să ofere informația despre legalitatea transportului fără a mai fi nevoie de apelul la 112. Suplimentar vor fi disponibile informațiile despre volumul transportat, specia și tipul materialului lemnos – buștean sau cherestea.

România are cele mai multe și mai valoroase păduri virgine din Europa. Aceste păduri sunt amenințate însă, pentru că încă nu există un instrument de evidenţă, gestiune și protecție pentru ele. Pentru asta, în cadrul Forumului Pădurilor, ministerul mediului și-a luat angajamentul ca în acest an să instituie „Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine” (acesta este prevăzut în Codul Silvic), ca instrument oficial de evidență și gestiune în vederea asigurării protecției stricte a acestora. Pentru recunoaşterea valorii excepţionale şi asigurarea protecţiei pe termen lung, pădurile virgine şi cvasivirgine se vor include după caz în Patrimoniul Mondial UNESCO, rezervaţii ştiintifice şi/sau integra în zonele de protecţie strictă a parcurilor naţionale şi parcurilor naturale.
Grupul de lucru a propus un draft de lege care a intrat în consultare publică. Este nevoie de completări care să prevadă asigurarea finanțării și demararea unui proiect național de identificare a acestor păduri.

Mii de dosare penale pentru săvârșirea infracțiunilor silvice privind tăierile ilegale, transportul sau comercializarea lemnului fără documente de proveniență, se află blocate în sertarele procuraturii sau DNA-ului, alături de dosarele privind fapte de braconaj, corupție, retrocedări și puneri ilegale in posesie. Peste acestea se suprapun dosarele achizițiilor ilegale, ale licitațiilor trucate și ale investițiilor fictive din partea instituțiilor publice. În 2015 au fost mai multe dosare rezolvate (procentual) decât în 2013 – 2014. Mai mult, legea siguranței naționale s-a modificat și acum tăierea la ras ilegală pe o suprafață mai mare de 1 ha, iar reducerea consistenței cu mai mult de 50% și exploatarea pădurilor destinate ocrotirii integrale a naturii și a celor supuse unui regim special de conservare sunt considerate vulnerabilități la adresa siguranței naționale.

În ceea ce privește instituțiile cu atribuții de control în silvicultură, în cadrul Forumului Pădurilor, Ministerul Mediului și-a luat angajamentul că până la finalul anului 2016 va înființa o structură specializată în controlul regimului silvic în subordinea direcției generale păduri din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură (ministerul). În prezent este înființată această structură cu 8 posturi, dar nu s-a aprobat schema de salarizare, ceea ce duce la situația absurdă în care funcționari publici cu salariu de aproximativ 1.500 lei controlează funcționari cu salarii între 2.500 și 10.000 lei. Este nevoie așadar de corectarea acestei probleme
De asemenea, autoritatea s-a angajat că va institui, prin actul normativ de organizare și funcționare a Gărzilor Forestiere criterii și indicatori de performanță și de conduită, și măsuri de monitorizare a activității personalului Gărzilor Forestiere. Din păcate Ordonanța referitoare la înființarea Gărzilor este de asemenea blocată în Parlamentul României.

În cadrul Forumului Pădurilor am discutat și problema Strategiei Forestiere Naționale (SFN). Din anul 2011 România nu mai are o SFN.
Ministerul Mediului și-a asumat ca în acest an să adopte ghidul de planificare strategică participativă sectorială în scopul elaborării Strategiei Forestiere Naționale, dar și să elaboreze o strategie pe termen scurt, 2017 – 2020, pentru fundamentarea măsurilor din domeniul silviculturii finanțate prin următorul exercițiu financiar PNDR. Așteptăm ca acest al doilea plan să fie gata până la finalul lunii iunie.

Programul național de împăduriri este momentan în faza de elaborare cu toate că suprafaţa împădurită a României este sub media europeană (28 % faţă de 32%). În ultimii 10 ani, media suprafeţei împădurite a fost de 4.000 ha/an, în condiţiile în care Codul Silvic prevede obligativitatea împăduririi a 2 milioane ha până în 2035. Elaborarea şi finanţarea Programului Naţional de Împăduriri prevăzut de Codul Silvic este o prioritate naţională. Actuala echipă de la minister are în program o măsură care se numește: impunerea împăduririi de urgență a suprafețelor cu tăieri rase (legale și ilegale) – cazuri ”stindard” (suprafețe mari neglijate). Nu știm de vreo acțiune în acest sens.
A șaptea revendicare se referea la perspectiva dezvoltării durabile a silviculturii din România prin instituirea de reguli de valorificare a lemnului din proprietatea statului. Acestea trebuie să aducă măsuri antimonopol, măsuri care să promoveze valorificarea locală și superioară, precum și prevederi prin care să se asigure lemn de foc cu prioritate pentru comunitățile locale. Aici intervine nevoia de a modifica și completa Regulamentul de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică (HG 924 /2015), astfel încât să fie transpuse în mod adecvat principiile de valorificare instituite în Codul Silvic.

Au fost probleme majore cu acest HG pentru că echipa anterioară de la minister a adoptat o formă defectuoasă care a blocat piața lemnului în mijlocul sezonului. Acest HG reglementează practic cum vor fi gospodărite pădurile statului, pentru că normează legătura dintre cererea de lemn și ofertă. Tocmai de aceea – datorită impactului asupra gospodăririi pădurilor s-au prevăzut în Codul Silvic niște principii pentru valorificare: încurajarea dezvoltării durabile, valorificarea și prelucrarea superioare, încurajarea creării de noi locuri de muncă, limitarea monopolului pe resursa forestieră, lemn cu prioritate pentru comunitățile locale. În momentul de față s-a terminat consultarea publică pe un nou regulament, iar acesta a intrat în circuitul instituțional de avizare. În forma sa actuală însă nici acesta nu reprezintă o soluție viabilă care să producă schimbarea în bine pe care o așteptăm.

Singura măsură aplicată deja este cea privind limitarea monopolului prin publicarea volumelor de masă lemnoasă pe 2016 în funcție de care se calculează procentul de 30% / specie.

Plățile compensatorii pentru proprietarii de păduri cu rol de protecţie, incluse în arii protejate ori situri Natura 2000

Asta înseamnă că există proprietari care trebuie să primească compensații pentru că nu au voie să își taie pădurea, din cauza faptului că aceasta îndeplinește anumite funcții de protecție (a apelor, a solului, a biodiversității etc.).

La Forumul Pădurilor Ministerul Mediului și-a luat angajamentul de a institui un sistem funcţional de plăţi compensatorii pentru proprietarii privaţi de pădure care să compenseze integral veniturile nerealizate de proprietari din cauza restricţiilor impuse prin lege. Această plată trebuie să ia în considerare şi beneficiarii direcţi sau indirecţi ai serviciilor de mediu. (motivarea pe larg a acestei revendicări, aici). Grupul de lucru a fost stabilit și a finalizat o primă propunere, iar la nivelul Uniunii Europene s-a agreat de principiu finanțarea integrală a acestor plăți compensatorii, astfel încât banii să vină din bugetul UE.

Finanțarea adecvată a sectorului forestier pentru menținerea echilibrului între protecție și exploatare.

Aici avem de-a face cu două chestiuni: plata pentru serviciile de mediu, pentru care WWF România are un proiect în derulare, și fonduri UE. Pentru accesarea banilor din fonduri UE este nevoie de o strategie, de un plan de investiții. Practic este vorba despre măsura 4 din PNDR 2014 – 2020 pentru realizarea de căi de acces, măsura 8 pentru împăduriri și perdele forestiere și măsura 15 pentru plăți de silvomediu (adică primești bani că te angajezi să nu tai).

Un alt aspect este subvenționarea proprietarilor de păduri cu proprietăți de până la 30 de hectare pentru paza și administrarea acestora. Ca soluție se discută momentan preluarea obligatorie în administrare de către Romsilva a acestor suprafețe.

Ministerul a mai promis că până în septembrie 2016 va realiza „Eficientizarea modului de utilizare a resurselor Fondului de Mediu ca sursă principală de susținere a implementării programelor de mediu, economiei verzi și dezvoltării durabile”.

Oprirea proiectului de modificare a Legii vânătorii şi fondului cinegetic – legea masacrării dreptului de proprietate şi a faunei!

În forma actuală, legea vânătorii încalcă principii constituționale privind dreptul de proprietate și prevederi naționale care transpun directive europene:
• încălcarea dreptului de proprietate, prin confiscarea vânatului și activității de vânătoare în favoarea „gestionarilor consacrați” și instituirea de „drepturi de servitute”, de liber acces pentru vânători.
• neasigurarea regimului de protecție pentru 5 specii de păsări sălbatice, prin prelungirea perioadei permise pentru vânătoare.
• neasigurarea regimului de protecție pentru speciile de interes cinegetic din ariile protejate, prin eliminarea măsurilor de management și evaluare corespunzătoare.
În acest moment așteptăm ca noua lege a vânătorii să iasă din Parlament.

Concluzii:
„Așa e că până acum nu stăm nici bine, nici rău, adică nici așa, nici altminteri.”

Lucrurile se mișcă greu, procedurile sunt anevoioase, stațiile multe și lungi, distanța mare. La acest ceas al monitorizării parcursului actualei echipe de la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu putem spune mai mult decât că fără determinare și perseverență riscăm să batem pasul pe loc.

Guvernul s-a angajat prin programul de guvernare la reformarea domeniului, iar autoritatea și-a asumat direct 10 priorități pentru anul 2016 prin semnarea Declarației Forumului Pădurilor. Timpul nu s-a scurs, dar nici mult nu mai este. Așteptăm ca Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să se ridice la nivelul mizei pe care gestionarea responsabilă a pădurilor o presupune. Avem nevoie de păduri mai multe și mai bune decât cele existente astăzi și de o viziune a dezvoltării responsabile în beneficiul nostru și al generațiilor viitoare.

Despre autor

avatar

Bun venit pe platforma de informație și educație pozitivă, RomâniaPozitivă.ro! Avem pentru tine peste 20 000 de exemple de Bine despre România de la peste 20 de autori și colaboratori încă din 2006. La acest cont de autor o să publicăm articole, comunicate de presă, opinii și imagini pe care le primim de la colaboratori și parteneri, dar selectăm acele informații care se potrivesc cu ceea ce dorim să promovăm pe platforma noastră. 10 ani De Bine despre România.