Abili în ciuda dizabilității

0

Persoană cu dizabilitate înseamnă orice persoană aflată în incapacitatea de a asigura, prin el însuși sau ea însăși, în întregime sau parţial, necesităţile unei vieţi individuale sau sociale normale, din cauza unei deficienţe congenitale sau nu, a capacităţilor sale fizice ori mentală” – aceasta a fost prima definiție a termenului de persoană cu dizabilitate după cum a fost definit în documentele internaţionale în anul 1975, când Organizația Națiunilor Unite a adoptat Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități.

Conform Autoritătii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi (ANPD) la finele anului 2017, în România erau înregistrate 797.104 de persoane cu dizabilități, reprezentând 3,59% din populaţia țării. La nivelul anului 2012 , potrivit unor date ale Ministerului Muncii, numărul persoanelor cu handicap care erau angajate în muncă era de 27.272, dintr-un total de aproape 700.00 la acel moment.

Un alt studiu realizat în același an a încercat să determine nevoile persoanelor cu dizabilităţi cu privire la relaţiile de muncă şi relaţiile sociale dar și determinarea obstacolelor culturale, economice şi sociale cu privire la angajarea acestora în muncă. Datele au arătat că majoritatea covârșitoare a persoanelor cu handicap (97,5%) trăiesc în propriile familii sau independent, în timp ce 2,5% sunt asistate în instituții rezidenţiale publice. Principala sursă de venit este, pentru nouă din zece respondenți, indemnizația pentru handicap.

Nu e de mirare, fiindcă doar 54,6% dintre respondenți declară că știu să practice o meserie, iar mai puțin de jumătate dintre aceștia (44,9%) pot practica această meserie, în timp ce o treime dintre aceștia (33,3%) declară că nu o pot practica din cauza situației în care se află. Ponderea persoanelor fără educație este mai mare în rândul respondenților cu grad ridicat de dizabilitate (19,9%).

În ultimii ani, multe din finanțările în zona de proiecte pentru persoane cu dizabilități au venit prin programul Erasmus+. Cu zeci de proiecte de succes finanțate pe aceast segment în ultimii ani, mecanismul Uniunii Europene a devenit un important motor în dezvoltarea de politici, proiecte și oportunități în această zonă.

Un exemplu de model de succes este proiectul School2Life, derulat în perioada 01.06.2015 – 31.05.2017. Ideea de bază a fost simplă dar efectele sunt încă de proporții importante. Timp de doi ani s-au oferit oportunități de formare pentru elevi cu dizabilități mintale accentuate și grave și personalul din domeniul educației.

Practic, proiectul s-a desfășurat printr-un consorțiu la nivelul unei comunități de lucru constituit din 9 școli gimnaziale speciale, Inspectoratul Școlar al Municipiului București și Inspectoratul Școlar al Județului Ilfov, în parteneriat cu două organizații portugheze. Împreună au avut ca principal obiectiv creșterea calității educației și formarii profesionale a elevilor cu dizabilități mintale prin implementarea de strategii și metode de lucru inovative care să conducă la dobândirea de noi competențe, creșterea gradului de autonomie și independență, participarea proactivă a acestora și formarea unor comportamente specifice vieții active de adult.

Lista completă a consorțiului include: Inspectoratul Școlar al Municipiului București, Inspectoratul Școlar Județean Ilfov, Școala Gimnazială Specială Nr. 7, sector 1, Bucureşti, Școala Gimnazială Specială Nr. 8, sector 1, Bucureşti, Școala Gimnazială Specială Nr. 10, sector 1, Bucureşti, Școala Gimnazială Specială Nr. 2, sector 2, Bucureşti (coordonator), Școala Gimnazială Specială ”Sf. Nicolae”, sector 4, Bucureşti , Școala Gimnazială Specială Nr. 4, sector 4, Bucureşti, Școala Gimnazială Specială Nr. 9, sector 5, Bucureşti, Școala Gimnazială Specială ”C-tin Păunescu”, sector 6, Bucureşti și Centrul Școlar Pentru Educație Incluzivă, Periș, Ilfov.

Pe parcursul celor 2 ani de proiect s-au desfășurat un număr total de 81 de mobilități în Portugalia, distribuite în câte 6 fluxuri, din care: 48 de mobilități pentru elevi – stagii de formare profesională și 33 de mobilități pentru cadre didactice – activități de tip job shadowing.

Tot în cadrul acestui proiect au fost înființate un atelier de menaj și bucătărie în cadrul Școlii Gimnaziale Speciale ”Sf. Nicolae sector 4”, un atelier de artă meșteșugărească în cadrul Școlii Gimnaziale Speciale ”Constantin Păunescu” sector 6 și un atelier școlar de țesătorie-croitorie în cadrul Școlii Gimnaziale Speciale nr.2 sector 2, unde elevii pot învăța o meserie.

Rețeta acestui succes este investiția atât în tineri cât și în formatori. Elevii și-au exersat deprinderile motorii și psihomotorii în ateliere protejate care simulează condiții reale de muncă, organizate la agenți economici/organizații, li s-a oferit pregătirea ideală pentru începerea muncii. Pe de altă parte profesorii au fost expuși la noi metode și mijloace alternative, strategii și instrumente și sunt acum pregătiți să întâmpine noile generații prin implementarea unui sistem eficient și integrat de orientare școlară și profesională, de consiliere a carierei pentru persoanele cu dizabilități mintale.

Un alt proiect demn de menționat prin rezultatele sale, orientate de această dată către copii, s-a intitulat Formarea Competenţelor de Comunicare la Copiii cu Deficienţă de Auz prin Metodă Verbo-Tonală – Premisă a Incluziunii Sociale.

Liceul Tehnologic Special Pentru Deficienţi de Auz Cluj-Napoca, care a realizat acest proiect este o instituție cu o experienţă de peste 120 de ani în educarea şi recuperarea copiilor cu deficienţe de auz. Aici sunt școlarizați copii cu deficienţe de auz şi deficienţe asociate, cu vârste cuprinse între 3-19 ani care provin din judeţul Cluj şi din alte judeţe ale ţării.

Proiectul, desfășurat în 2016, a avut ca beneficiari direcți un număr de profesori angrenați în lucrul cu copii cu dizabilități. Mai exact, 12 cadre didactice din cadrul liceului care și-au însuşit o serie de cunoştinţe şi competenţe în terapia prin metoda verbo-tonală. Această metodă este folosită în activităţile educative şi recuperatorii cu copiii cu deficienţă de auz şi/sau deficienţe de vorbire în vederea dezvoltării timpurii a potenţialul individual pentru a da şanse egale de învăţare copiilor în vederea integrării şcolare, sociale şi profesionale.

Pregătirea a fost realizată în cadrul unei mobilități în Zagreb (Croația) și a inclus un număr de 32 de ore de prelegeri și 18 ore de activități demonstrative și ateliere de specialitate susţinute de specialiştii Policlinicii SUVAG (System Universal Verbo-Tonal Auditory Guberina). De ce Croația? Metoda verbo tonala a fost creată în Zagreb în anii 50’ de către academicianul Petar Guberina. Sistemul este o abordare științifică a ascultării vorbitului și limbajului. Pratic, metoda verbo-tonală a fost prima care a evidențiat importanța corpului uman în transmiterea mesajelor în cazul persoanelor fără auz.

Competențele profesionale dobândite în urma stagiului de formare în metoda verbo-tonală, au dus la îmbunătățirea și diversificarea totodată, a procedurior de reabiltare complexă utilizate în instituție, lucru demonstrat într-un studiu realizat în perioada 2015-2016, unde toți cei 12 elevi cu care s-a lucrat în această metodologie au înregistrat progrese semificative în dezvoltarea limbajului și a comunicării. Prin aceste proiecte și altele asemena lor se construiește, încet dar sigur, normalitatea zilei de mâine.

Despre autor

avatar

Bun venit pe platforma de informație și educație pozitivă, RomâniaPozitivă.ro! Avem pentru tine aproape 30 000 de exemple de Bine despre România de la peste 30 de autori și colaboratori încă din 2006. La acest cont de autor publicăm articole, comunicate de presă, opinii și imagini pe care le primim de la colaboratori și parteneri, dar selectăm acele informații care se potrivesc cu ceea ce dorim să promovăm pe platforma noastră. 12 ani De Bine despre România.

Comentează

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.