222
Asociația Română de Educație în Alergii (AREA)
Asociația Română de Educație în Alergii (AREA) atrage atenția că polenul de ambrozie este deja prezent în aer, iar lunile august și septembrie aduc, de regulă, cea mai mare expunere. Strănutul repetat, nasul înfundat, ochii iritați, tusea sau respirația dificilă nu trebuie puse automat pe seama unei răceli.
Polenizarea ambroziei începe, de regulă, în a doua jumătate a lunii iulie, atinge nivelurile cele mai ridicate în august și septembrie și se poate prelungi până în octombrie, în funcție de condițiile meteorologice. Pentru persoanele alergice, acest lucru poate însemna săptămâni cu nas înfundat, ochi iritați și somn neodihnitor. La pacienții cu astm, polenul poate declanșa sau agrava tusea, respirația șuierătoare și senzația de lipsă de aer.
Ce este ambrozia
Ambrosia artemisiifolia, cunoscută popular drept „iarba pârloagelor”, crește pe terenuri lăsate în paragină, pe margini de drum și de cale ferată, în jurul șantierelor, în zonele periurbane.
Principala problemă medicală este polenul produs de planta. Acesta este foarte ușor și poate fi transportat de vânt la distanțe mari, uneori de ordinul sutelor de kilometri, atunci când condițiile atmosferice sunt favorabile. De aceea, o persoană alergică poate avea simptome chiar dacă nu vede ambrozie în apropierea casei.
Cum recunoaștem alergia la ambrozie
Cele mai frecvente simptome sunt strănutul repetat, uneori în salve, secrețiile nazale clare și apoase, nasul înfundat, mâncărimea la nivelul nasului sau gâtului, precum și ochii roșii, iritați, cu mâncărime și lăcrimare.
Când apar tusea seacă, respirația șuierătoare (wheezing-ul), apăsarea în piept sau lipsa de aer, tabloul nu mai este doar unul de rinită alergică. Aceste simptome pot indica un astm declanșat sau agravat de polen și necesită evaluare medicală.
„Alergia la ambrozie nu înseamnă doar «îmi curge nasul și strănut». Poate însemna nopți cu somn fragmentat, oboseală, lipsă de concentrare și săptămâni în care activitatea de zi cu zi devine mai dificilă. Vedem oameni care se tratează singuri, an după an, fără să știe exact la ce sunt alergici și fără un plan adaptat lor. Un diagnostic corect și un tratament început la timp pot schimba semnificativ felul în care trec prin acest sezon”, declară dr. Claudia Adriana Nicolae, medic primar alergologie și imunologie clinică și președintele Asociației Române de Educație în Alergii (AREA).
Ce putem face acum
Polenul nu poate fi evitat complet, dar expunerea poate fi redusă:
limitați timpul petrecut afară în zilele calde, uscate și cu vânt;
țineți ferestrele închise atunci când concentrația de polen este ridicată;
aerisiți locuința pentru perioade scurte, preferabil după ploaie;
schimbați hainele după ce reveniți acasă;
faceți duș și spălați-vă părul după perioade mai lungi petrecute în exterior;
evitați uscarea hainelor și a lenjeriei afară;
purtați ochelari de soare pentru a limita contactul polenului cu ochii;
curățați periodic filtrele sistemelor de aer condiționat;
evitați tunderea vegetației sau lucrul direct în zone cu ambrozie dacă sunteți alergic.
Nicio măsură nu elimină singură expunerea. Aplicate împreună, aceste gesturi pot reduce cantitatea de polen cu care intrăm în contact și intensitatea simptomelor.
Alergia se poate trata
Tratamentul depinde de severitatea și tipul manifestărilor. Medicul poate recomanda antihistaminice, spray-uri nazale cu corticosteroid, tratamente pentru simptomele oculare sau medicație inhalatorie atunci când există astm.
Este important ca tratamentul să fie utilizat corect și suficient timp. Administrarea ocazională a unui spray nazal, doar când simptomele au devenit greu de suportat, nu este întotdeauna suficientă.
Pentru pacienții cu alergie confirmată și simptome importante, imunoterapia alergen-specifică (cunoscută de mulți drept „vaccin antialergic” sau „desensibilizare”), poate fi o opțiune. Spre deosebire de tratamentele care controlează simptomele, aceasta are potențialul de a modifica evoluția bolii. Este un tratament de durată, indicat individual de medicul alergolog.
Ce prevede legea
Combaterea ambroziei este reglementată prin Legea nr. 62/2018, modificată prin Legea nr. 129/2020 și Legea nr. 272/2023, cu norme metodologice aprobate prin HG nr. 707/2018 și actualizate prin HG nr. 609/2024.
Obligația revine proprietarilor și deținătorilor de terenuri, beneficiarilor lucrărilor de construcții și administratorilor drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și bazinelor piscicole. Lucrările trebuie efectuate periodic, între răsărirea plantei și apariția primelor inflorescențe, cel târziu până la 30 iunie, sau în termen de 15 zile de la primirea unui avertisment. Obligația nu încetează însă la 30 iunie: măsurile de combatere trebuie continuate până la sfârșitul perioadei de vegetație.
Plantele nu înfloresc simultan, iar cele care continuă să se dezvolte în august pot fi îndepărtate cu efect real: mai puțin polen în săptămânile următoare și, mai important, mai puține semințe pentru anii care vin. Semințele de ambrozie rămân viabile în sol ani la rând, iar asta transformă o suprafață neîngrijită într-o problemă de lungă durată.
„ Nu mai putem retrage polenul care a ajuns deja în aer. Putem însă combate plantele care continuă să se dezvolte, limitând polenizarea ulterioară și, mai ales, formarea semințelor pentru anii următori.” subliniază dr. Claudia Adriana Nicolae.
