A fi voluntar. Despre schimbarea pe care o putem face fiecare din noi

0

Deși angajarea într-o acțiune voluntară este o activitate altruistă prin excelență, putem observa, cu mai multă sau mai puțină surprindere, că beneficiarul este de prea puține ori luat în calcul atunci când se oferă răspunsuri la întrebarea „de ce să fii voluntar?”. Cele mai comune elemente care se iau în discuție în legătură cu motivația voluntarului se referă la avantajele pe care acesta personal le va avea ca urmare a experienței. Se invocă potențialul voluntariatului în ceea ce privește dezvoltarea personală a voluntarului, oportunitățile de socializare, posibilitatea ca această activitate să facă diferența în CV-ul personal.

Articol redactat de echipa Liceunet.

Dar dincolo de aceste avantaje individualiste, desigur legitime, voluntariatul este sau ar trebui să fie atrăgător și pentru simplul fapt că produce o schimbare reală în comunitate. Ne vom concentra în cele ce urmează asupra semnificațiilor unui anume răspuns posibil la întrebarea „de ce să fii voluntar?”, acela care invocă dorința de a face lumea un loc mai bun.

Voluntariatul există din cele mai vechi timpuri istorice, fiind o parte fără de care nu se poate concepe ideea de comunitate socială. Munca voluntară a fost de la început asociată cu folosul comunităţii: se muncea voluntar pentru binele comun. Se pleca, voluntar, pentru binele comun, la oaste, pentru apărarea ţării. Se pleca în cruciadă, voluntar, pentru binele credinţei creştine. În democraţia ateniană antică, politica era o formă de voluntariat- confundată, de multe ori, cu o obligaţie civică. Conduceai oraşul stat spre binele comun, fără să aştepţi o răsplată personală şi fiindu-ţi chiar interzis să încerci obținerea un profit personal din poziţia ta de conducere a cetăţii (în afară, desigur, de cel al notorietăţii care vine împreună cu o funcţie publică).

volunteering

sursa imaginii aici.

Chiar şi acum, în satele tradiţionale, inclusiv cele rămase în România, când se întemeiază o nouă familie, întreaga comunitate sătească participă la construcţia noii case, la întemeierea noii gospodării, printr-o muncă voluntară care este anume gândită în folosul consolidării şi viitorului comunităţii.

Există nenumărate forme de voluntariat, în funcţie de domeniul de activitate în care se doreşte sau este necesară activitatea voluntară. Există voluntariat civic- orientat direct spre binele comun al comunităţilor în care locuim. Acesta poate să fie de foarte multe feluri: de la pompieri voluntari și patrule civile pentru asigurarea ordinii în cartier, până la organizarea de diverse evenimente de grup, menite să ajute la consolidarea comunităţii. Există voluntariat religios, unde motivaţia este religioasă şi munca nu este oferită doar cu scopul „egoist” al mântuirii proprii, ci din dorinţa de a promova valorile personale în lume. Acest voluntariat se manifestă atât la nivel misionar- munca efectivă de a prezenta credinţa celor care nu o au, dar şi la nivel caritabil: ajutarea aproapelui aflat în nevoi. Pentru voluntariatul religios caritabil, putem aduce aminte de figura carismatică a Terezei de Calcutta şi a misionarilor care îi urmează vocaţia. Există, de asemenea, voluntariat politic. Mare parte din activitatea politică se întreţine din activităţile de voluntariat ale membrilor şi simpatizanţilor diverselor formaţiuni politice.

Câteva din efectele activității voluntare asupra comunității:

Un lanț de fapte pozitive

Indiferent dacă, filosofic vorbind, omul are o natură mai degrabă bună sau mai degrabă rea, acesta are tendința de a funcționa pe principiul reciprocității. O faptă bună realizată fără a cere nimic în schimb inspiră beneficiarul acesteia să facă la rândul său o faptă bună mai departe. O bună ilustrare a mecanismului o putem vedea în filmul „Pay it forward”, unde un băiețel care pune la cale un mecanism de replicare al faptelor bune, ajunge într-adevăr să transforme lumea într-un loc mai plăcut pentru toți cei care îl înconjoară și nu numai.

Oferindu-te ca voluntar îți oferi contribuția în realizarea de fapte bune pentru semenii tăi. Chiar dacă nu toată lumea va aprecia gestul, cu siguranță unii o vor face, iar acest lucru ne permite să modelăm caracterul altor persoane prin puterea exemplului personal. De exemplu, există voluntari care se ocupă cu pregătirea persoanelor din închisori pentru o nouă viață în libertate, în momentul în care li se va termina perioada de detenție. Oferindu-le acestor persoane o nouă șansă, riscul ca aceștia să recidiveze se diminuează considerabil, iar posibilitatea ca ei la rândul lor să încerce să se facă utili altor persoane aflate în nevoie crește.

Creșterea gradului de cultură civică

Voluntariatul înseamnă înainte de orice, civism. Activitatea de voluntariat este direct, sau indirect (cum este cazul voluntariatului depus în acţiuni de mediu, de exemplu) are impact civic şi comunitar.

Voluntariatul lucrează cu cea mai importantă virtute civică: cea a responsabilităţii faţă de comunitate, faţă de semenii tăi. Prin voluntariat, sacrifici timp, bani, putere de muncă, pentru ceilalţi. Acest lucru nu are cum să nu te schimbe şi pe tine, făcându-te mai atent, mai responsabil, mai interesat de ceea ce se întâmplă în jurul tău şi cu aproapele tău. Ori în această responsabilitate individuală, se găseşte tocmai esenţa culturii civice: a fi un bun cetăţean, înseamnă a fi responsabil pentru tine prin grija faţă de comunitate şi pentru comunitate prin grija responsabilă faţă de tine. Mergând mai departe, se ajunge la o societate civilizată din interior, fără nevoia de a fi introduse legi și norme cu legitimitate îndoielnică de la înălțimea puterii politice.

Minimalizarea statului

Modernitatea, ne-o spun filosofii politicului de la Hobbes, trecând prin Hegel şi până în zilele noastre, s-a construit pe tensiunea dintre cetăţean, parte a societăţii civile, şi Stat, cu structurile şi organizarea sa, acesta tinzând să se manifeste politic şi absolutist. Această tensiune, a individului contra statului, a dat naştere conceptului modern de societate civilă.

Societatea civilă nu se reduce însă la organizaţiile non-guvernamentale, ci reprezintă totalitatea cetăţenilor care se organizează independent şi fără să fie în subordinea instituţiilor statului. Astfel şi partidele politice nu sunt altceva decât parte a societăţii civile, alături de ONG-uri, sindicate şi culte religioase.

Însă societatea civilă nu poate funcţiona fără voluntariat, tocmai pentru că nu poate depinde de susţinerea directă prin bugetul de stat și nici de alte avantaje pe care le au instituţiile statului. Voluntariatul este de fapt inima şi sistemul circulator al societăţii civile. O societate civilă sănătoasă este o societate în care valoarea voluntariatului este prezentă, vie şi activă. Societatea civilă trebuie să supravegheze statul pentru a limita puterea exagerată şi a împiedica eventualele abuzuri comise de către acesta. De asemenea, societatea civilă este cea care trebuie să formeze din rândurile sale, oameni care să fie politicienii şi liderii statului. Iar pentru aceştia este esenţială o sănătoasă cultură civică.

Articol redactat de echipa Liceunet.

Despre autor

avatar

Bun venit pe platforma de informație și educație pozitivă, RomâniaPozitivă.ro! Avem pentru tine peste 20 000 de exemple de Bine despre România de la peste 20 de autori și colaboratori încă din 2006. La acest cont de autor o să publicăm articole, comunicate de presă, opinii și imagini pe care le primim de la colaboratori și parteneri, dar selectăm acele informații care se potrivesc cu ceea ce dorim să promovăm pe platforma noastră. 10 ani De Bine despre România.

Comentează