A accepta sau nu munca la negru, asta-i intrebarea!

0

Uneori de voie, alteori de nevoie – munca la negru ramane (din pacate) o optiune des practicata in cadrul societatii noastre. De-o fi vina celor care o propun sau a celor care o accepta, nu suntem noi in masura sa dam un verdict. Vrem insa sa tragem un semnal de alarma asupra efectelor negative pe care le atrage munca nedeclarata pentru individ si, implicit, pentru societate.

Definitia muncii la negru este cat se poate de simpla: activitate desfasurata in afara cadrului legal reglementat. Acest lucru presupune ca munca la negru nu este evidentiata scriptic, nu este fiscalizata, protejata, asigurata sau asistata social, iar lucratorul este la discretia celui in folosul caruia presteaza.

Exista multiple forme ale muncii la negru, printre cel mai des practicate fiind: activitatile desfasurate in afara unui contract individual de munca sau conventie civila; activitatile in care doar o parte a salariului este evidentiat in documente, cealalta parte reprezentand plata “in mana”; incorecta evidentiere a productiei realizate in norme de timp epuizante, mai mari de 8 ore, lucratorul fiind abuzat de patroni; specula, comertul ilicit si contrabanda etc.

Lista riscurilor si dezavantajelor muncii la negru pentru angajat este lunga si incepe cam asa: NU beneficiaza de salariul minim pe economie, sporuri salariale determinate de vechime, conditii legale de munca si nici macar de reducerea normei de timp ca urmare a conditiilor de munca; NU are dreptul la concediul legal de odihna platit si alte concedii legal reglementate pentru evenimente deosebite (precum: casatorii, deces, nasterea unui copil in familie); NU este asigurat pentru riscuri previzibile si imprevizibile cum sunt: invaliditatea, accidentele de toate felurile, bolile, maternitatea, batranetea, decesul; NU beneficiaza de indemnizatia pentru maternitate; NU beneficiaza de pensie de limita de varsta, anticipata, anticipata partial, de invaliditate sau de urmas; NU beneficiaza de asistenta medicala gratuita, medicamentatie gratuita sau compensata; NU beneficiaza de drepturile protective privind securitatea si sanatatea in munca, de echipament de lucru si protectie si alimentatie antidot la care ar avea dreptul in functie de specificul activitatii; NU beneficiaza de somaj si indemnizatie de sprijin; NU are dreptul la cursuri gratuite de calificare, recalificare si reconversie profesionala precum si alte masuri active legal reglementate in vederea exercitarii unei activitati sau ocuparii unui loc de munca; NU i se platesc tichete de masa; Este limitat dreptul la creditare bancara, etc., etc., etc.

     In aceasta ordine de idei, e clar ca odata ce angajatul accepta sa munceasca in afara cadrului legal, isi asuma toate riscurile si consecintele negative ale acestei optiuni pe piata muncii.

Articolul este redactat in cadrul proiectul “ADMIS pe piata muncii – Construirea unui model complex de integrare profesionala a persoanelor de etnie rroma din regiunile BI, NV, SE si SM, in vederea imbunatatirii accesului acestora pe piata muncii”, Cod proiect: POSDRU/165/6.2/S/143183.

Despre autor

avatar

Eu sunt Andra. Îmi place să descopăr locuri noi şi să le cutreier la pas. Mă scufund uneori în lectură, în căutarea unor momente de linişte care îmi încarcă bateriile. Scriu cu drag despre ceea ce mă face fericită, privind mereu la lucrurile bune din jurul meu. Iubesc ceaiul, ciocolata neagră şi oamenii zâmbitori. Pentru că şi eu sunt unul dintre ei:) Pentru mai multe pilule de optimism, încearcă şi aici www.zambetsisanatate.ro

Comentează