43 de ani de la accidentul minier de la Certej – lecții neînvățate

0

30 octombrie 1971 – 43 de ani de la accidentul minier de la Certej – lecții neînvățate

Pe 30 octombrie 1971 digul iazului de decantare de la mina Certej s-a rupt, provocând o deversare toxică de steril. O ruptură în dig de 80 de metri lățime a dus la deversarea a 300.000 de metri cubi de steril acid, care conținea cianură și alte substanțe toxice.

Valul de nămol roșu a distrus șase blocuri de locuințe un cămin, șapte case și a avariat 24 de gospodării. Au fost 89 de victime, peste 70 de răniți și 31 de dispăruți.

După accident, mina de aur de la Certej a continuat să funcționeze până în 2006, când statul a oprit exploatarea.

În prezent, o serie de firme – Deva Gold, detinută de Eldorado Gold și Minvest, sunt interesate să deschidă o exploatare de aur cu cianură la Certej, iar lucrările de construcție au început deja, deși, potrivit unei alerte MiningWatch, nu există autorizații de construcție. Proiectul inițial a primit aviz de mediu, anulat în instanță în urma acțiunii ONG-urilor. În prezent, proiectul are un nou aviz de mediu, care este, de asemenea, contestat în instanță.

greenpeace-a-dat-startul-campaniei-de-pr-1235b

Greenpeace se opune mineritului și exploatărilor resurselor de subsol, prin practici poluante, care afectează mediul, ecosistemele și comunitățile locale. Greenpeace propune alternative care nu presupun expunerea mediului la poluare sau la riscul de poluare – turism ecologic, agricultură sustenabilă, investiții în dezvoltarea infrastructurii pentru exploatarea energiei regenerabile.

Baia Mare, 2000 – Lecții neînvățate – cel mai grav accident de mediu din Europa 

În urma accidentelor miniere din regiune (Baia Mare, Kolontar) nu au existat progrese prea mari în ceea ce priveşte reglementarea şi standardele de mediu[1].

Guvernele nu au învățat nimic din aceste dezastre. După dezastrul de la Kolontar, guvernul maghiar a promis să întărească legislația, inclusiv pe cea privind responsabilitatea de mediu și gestionarea deșeurilor, dar, în final nu s-a mai întâmplat nimic. Oamenii au primit, mai mult sau mai puțin, compensații iar decontaminarea mediului s-a realizat din fonduri publice,” declară Gergely Simon, expert regional al Greenpeace Europa Centrală și de Est.

România încă ia în calcul deschiderea unei noi mine de aur în care să folosească cianura – Roșia Montană – față de care Greenpeace se opune – chiar și în condițiile schimbărilor climatice când ploile torențiale ar putea provoca ruperea barajelor, cu consecințe inacceptabile.

De asemenea, anul acesta autoritățile și-au manifestat intenția de a extinde activitățile de exploatare a resurselor de subsol: în luna august a acestui an, ANRM a scos la licitaţie 24 de suprafeţe pentru explorare a zăcămintelor. Patru perimetre vizează minereuri polimetalice şi auro-argentifere. Cele patru perimetre pe care firmele concesionare vor explora minereuri polimetalice şi auro-argentifere au o suprafaţă totală de 27 de kilometri pătraţi, faţă de 12 kilometri pătraţi proiectul Roşia Montană.

Cele mai recente reglementări ale UE în ceea ce privește controlul pericolelor de accidente mari care să implice substanțe periculoase sunt cunoscute drept Seveso III (Seveso a fost comunitatea italiană grav afectată de un accident industrial la o unitate chimică, în 1976). Comisia Europeană va amenda și va abroga această directivă pe 1 iunie 2015.

Însă Dl. Simon este de părere că planurile Seveso (I, II și III) nu au funcționat bine. „În contextul în care industria are parte de un lobby puternic, UE nu are o legislație corespunzătoare în ceea ce privește răspunderea de mediu și nici o lege care să se aplice în ceea ce privește posibilele pericole industriale”, adaugă el.

Consecințele de neconceput ale accidentului minier de la Kolontar ar fi putut fi evitate dacă ar fi existat reglementări riguroase, puse în aplicare de instituții competente și lucide, după cum va ilustra investigația. Aceasta dezvăluie o listă întreagă de greșeli care se regăsesc în Raportul Kolontar, referitor la accidentul minier care s-a petrecut în octombrie 2010: Causes and lessons from the red mud disaster .

Aproximativ un milion de metri cubi de nămol roșu, toxic, s-au scurs în urma ruperii unui baraj cu reziduuri miniere, inundând șase sate din Ungaria, inclusiv așezările din Kolontár, Devecser și Somlóvásárh pe 4 Octombrie 2010. Nămolul conținea materiale puternic corozive și metale grele (toxice), precum plumb, cadmiu, arsenic și crom. În urma accidentului, 10 oameni au murit și mulți alții au fost răniți.

Autoritățile naționale maghiare au făcut o greșeală uriașă permițând companiei să stocheze deșeurile miniere și neclasificându-le drept periculoase,” declară Gergely Simon, care a contribuit la Raportul Kolontar.

Raportul condamnă faptul că autoritățile maghiare au clasificat sterilul depozitat în iaz drept deșeuri nepericuloase, astfel reducând cerințele de monitorizare și neutralizare ulterioare. De asemenea, autoritățile nu au implicat și inspectoratul regional pe probleme miniere, cu competențe directe în procesul de autorizare și obținere a licențelor.

Potrivit raportului, notarul companiei a interzis depozitarea sterilului periculos în acel iaz, însă nu a luat măsurile necesare atunci când deșeurile periculoase au fost, de fapt, depozitate în zonă.

Această dovadă de neglijență crasă a fost trecută cu vederea, în ciuda descoperirilor unui alt studiu realizat cu doi ani în urmă, în 2008. Studiul, Reported tailings dam failures. A review of the European incidents in the worldwide context (1) făcea un apel urgent pentru stabilirea unor reglementări la nivel de UE referitoare la standardele tehnice pentru neutralizarea reziduurilor.

Raportul vorbește despre 147 de cazuri de deversări și accidente miniere din întreaga lume. 26 au avut loc în Europa. Ulterior, Europa a ajuns pe locul doi cu numărul de accidente raportate (18%), peste o treime din ele având loc la nivel de baraje de 10-20 de metri înălțime. Peste 90% din incidente au avut loc la exploatări miniere active și doar 10% se referă la iazuri abandonate.


[1] În anul 2000, 1.240 de tone de tone de pește mort a fost recuperat din râul Tisa, după deversarea de cianuri de la mina de aur din Baia Mare, România.

 

Despre autor

avatar

Fondator RomâniaPozitivă.ro, Florin este educator de emoție și gând pozitiv. Florin susține acest demers prin programele sale de training și prin platforma de informație și educație pozitivă, www.RomaniaPozitiva.ro cu 25 de autori și aproape 30 000 de articole de Bine despre România publicate încă din 2006. Florin are peste 15 ani de experiență ca trainer pentru circa 8000 de participanți, iar domeniile de expertiză includ: facilitare de procese de învățare, orientarea spre soluție (psihologie pozitivă aplicată pentru rezolvarea problemelor), antreprenoriat social, ”train the trainers”, design thinking, managementul echipelor, management de proiect, recrutare şi selecţie, comunicare, teambuilding. Florin a lucrat 4 ani în industria berii alături de InBev având atribuții de training pe mai multe procese de vânzări și de business pentru o rețea cu peste 40 de firme de distribuție de bunuri de larg consum pe întreg teritoriul țării. Florin are experiență ca moderator/speaker pentru diverse evenimente și conferințe: TEDx București, Allianz-Țiriac Management Conference, ASPEN Leadership Program, Leaders for Justice Program, Automotive Forum (Timișoara), “Conferința Anului Viitor”, Inspiro, Bucharest Integrity Gathering, Conferința de Voluntariat, The Conference about Happiness, “Fabricat în Țara lui Andrei”cu NESsT & Petrom, WWF Școli Verzi în Europa, TEDx Galați. Majoritatea clienţilor lui Florin sunt din aria de business, companiile activând în domenii foarte diferite (servicii, IT, automotive, bunuri de larg consum, consultanţă) pe întreg teritoriul ţării. Florin este implicat şi în proiecte de training pentru organizaţii nonguvernamentale. Florin a fost membru entuziast în organizațiile AIESEC Timișoara și ARDOR Banat. Florin desfăşoară şi proiecte de training în sistem deschis („open training”), un exemplu de astfel de program fiind cursul „Train the Trainers” cu Institutul Român de Training și Training Cafe. Motivaţia principală este dorinţa de a schimba lucrurile în Bine în România. Florin este certificat Formator A.N.C., White Belt @ ABInBev. Florin este mare fan de biciclete, mișcare în aer liber, muzică uneori chiar clasică și indiană.

Comentează