Zero Waste România solicită autorităților să optimizeze implementarea sistemului plătești-pentru-cât-arunci

0

Cerem autorităților să optimizeze implementarea sistemului „plătești-pentru-cât-arunci”

Zero Waste România, alături de Zero Waste Europe, solicită Ministerului Mediului să renunțe la a impune prin legislație o formulă de calcul generală pentru instrumentul „plătești-pentru-cât-arunci” (PAYT). Pentru o implementare eficientă, metoda de aplicare trebuie decisă la nivel local, în funcție de necesitățile comunităților. În plus, pentru a încuraja primăriile și operatorii de salubritate să introducă acest sistem diferențiat de tarifare, considerăm că trebuie modificată și Legea serviciului public de salubritate (L 101).

Încă din 2014, Zero Waste România a propus introducerea instrumentului economic „plătești-pentru-cât-arunci” în legislația națională. Acest sistem de tarifare este un instrument cheie în strategia „Zero Deșeuri pentru Comunități”. El presupune plata gestionării deșeurilor generate de populație, în funcție de greutate, volum, frecvență și tip de deșeu. Există o varietate de metode de aplicare, în funcție de nevoile comunității în care se implementează (vezi Anexa I, ghidul PAYT și studiile de caz atașate).

De aceea, organizațiile semnatare consideră că impunerea unei formule generale la nivelul întregii țări va descuraja implementarea instrumentului pe scară largă. Mai mult, va favoriza depozitările ilegale, în condițiile în care românia se află în acest moment în infringement pentru depozitarea deșeurilor.

În plus, pentru ca instrumentul să funcționeze, este utilă și necesară modificarea Legii serviciului public de salubritate L. 101/2006 și introducerea tarifului diferențiat pentru persoane fizice. Doar astfel, primăriile și operatorii de salubritate vor implementa instrumentul PAYT aprobat prin Ordonanța de urgență 68/2016, care completează legea cadru deșeuri – L. 211/2011.

Reglementarea sistemului „plătești-pentru-cât-arunci”, în dezbatere

La începutul lunii februarie, Ministerul Mediului punea în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență, pentru modificarea și completarea Legii 211/2011 privind regimul deșeurilor și a Legii 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje.

La finalul lunii martie, Viceprim-ministrul și Ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, afirma într-o conferință că va exista o „formulă de calcul prin care vom aplica tariful diferențiat la populație”. Potrivit declarațiilor, formula ar trebui să îi ajute pe primari să stabilească tarife diferențiate pentru cetățeni, în funcție de tipul de deșeu (reciclabil, biodegradabil, rezidual). Faptul că va exista o astfel de formulă nu era menționat în forma inițială a propunerii OUG.

La scurt timp după, consilierul Ministrului Mediului, Flavius Ardelean, a explicat la solicitarea Zero Waste România cum se va aplica formula de calcul.

„Am avut discuții cu ANRSC-ul și încercăm să definitivăm o formulă de calcul care să poată fi aplicată în mod general, la nivelul întregii țări. Proiectul de act normativ prevede că toată metodologiile se vor elabora în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență. Noi sperăm să decalăm acest termen, nu să  îl devansăm, și să ne apropiem un pic de momentul de intrare în vigoare a actului normativ.”

Potrivit consilierului, formula va ține cont de costurile de operare ale serviciului. Cetățeanul va plăti pentru fracția mixtă/reziduală, producătorii – pentru deșeurile reciclabile care sunt ambalaje, iar pentru deșeurile reciclabile non-ambalaje – fie va plăti cetățeanul, fie se va acoperi din prețul de vânzare al deșeului reciclabil.

„Pentru stabilirea formulei, se pleacă de la compoziția deșeului așa cum este ea cunoscută astăzi, cum apare în strategiile și în planurile inițiate de către Ministerul Mediului. [Astfel,] se poate ajunge la un tarif, pe care cetățenii îl vor plăti pentru deșeurile pe care le aruncă. Din niște simulări pe care le-am făcut noi în această fază incipientă de dezvoltare a formulei, am ajuns la concluzia că prețurile sau costurile actuale plătite de cetățeni ar trebui să scadă cu 30-35%.”

Flavius Ardelean a mai precizat că vor exista și sancțiuni pentru neîndeplinirea obligațiilor.

Posibila formulă de calcul, contestată

Zero Waste descurajează Ministerul Mediului să impună prin legislație o formulă de calcul pentru sistemul „plătești-pentru-cât-arunci”, obligatorie și generală la nivelul întregii țări. Considerăm că modalitatea de implementare a sistemului și de calcul a tarifelor trebuie lăsate la latitudinea autorităților locale, care cunosc cel mai bine situația managementului deșeurilor în comunitățile pe care le administrează. Elena Rastei, specialist în economie circulară în cadrul Zero Waste România, explică:

„Cel mai simplu sistem PAYT fără implicații financiare, fără investiții, este metoda PAYT bazată pe volum, prin conversia directă a tarifului actual pe persoană reportat la volumul pubelelor de colectare existente și număr de ridicări efectuate. Dacă îi impui unui primar dintr-un sat mic aceleași măsuri ca unui primar dintr-o localitate municipiu de județ, îl vei împiedica pe primul să își adapteze sistemul la dimensiunea problemei locale. De exemplu, primăria din Sălacea, care s-a angajat să implementeze strategia „Zero Waste pentru Comunități”, nu ar avea de ce să doteze auto-gunoierele cu cântare. Dacă ar face asta, ar cheltui mai mult decât este nevoie pentru gestiunea deșeurilor. Prin urmare, ar fi nevoită să ceară cetățenilor să predea inclusiv deșeurile biodegradabile pentru a le valorifica, doar pentru a-și acoperi investiția. În schimb, în sate, soluția cea mai potrivită pentru deșeurile biodegradabile este transformarea lor în compost chiar în gospodării, metodă de prevenire a generării deșeurilor prin care se elimină și poluarea generată în timpul transportului. Măsura instalării de cântare pe auto-gunoiere se justifică în orașele mai mari, precum Oradea sau Iași, dar funcționează și în orașe mici, precum Mizil. Oricum, dacă impui o formulă, impui o anumită formă a sistemului PAYT, care are în teorie variante flexibile.”

Recomandarea Zero Waste este împărtășită de experți la nivel local. Bogdan Constantinescu, de la Pro Recycling, a avertizat reprezentanții Ministerului Mediului în cadrul conferinței menționate că, dacă ar fi să ne ghidăm după experiențele din Italia, impunerea unei formule cu multe variabile ar perturba implementarea sistemului „plătești-pentru-cât-arunci”.

Bazându-se pe experiența altor țări, specialistul internațional Enzo Favoino atrage autorităților atenția că sistemul PAYT funcționează cel mai eficient dacă este implementat după introducerea unui sistem eficient de colectare separată din ușa-în-ușă, pe minimum trei fracții (reciclabil, biodegradabil, mixt).

„Cu primul pas se ajunge la 60%, iar cu PAYT se cresc în continuare procentele de colectare separată la 75-80%. De asemenea, PAYT trebuie coroborat cu măsuri de prevenire a generării de deșeuri, precum avantaje economice pentru compostarea în propria gospodărie.”

Ce recomandă Zero Waste România

Experții Zero Waste recomandă Ministerului Mediului să permită prin OUG-ul propus implementarea sistemului „plătești-pentru-cât-arunci”  în varianta agreată la nivel local. De asemenea, pentru a nu afecta investițiile deja realizate, fie prin fonduri publice europene (SMID), fie prin fonduri locale, autoritățile ar trebui să țină cont în operarea modificărilor de sistemele PAYT deja implementate în România, precum cel de la Mizil (vezi studiul de caz atașat).

Mai mult, atragem atenția că, deși din punct de vedere constituțional modificarea Legii 211/2011 este suficientă, autoritățile publice locale gestionează deșeurile, cu prioritate, conform Legii 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităților. De aceea, este necesară coroborarea tuturor legilor care reglementează gestionarea deșeurilor, iar pentru aceasta este necesară implicarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Prin urmare, solicităm Ministerului Dezvoltării modificarea Legii serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006, prin completarea Art.6, litera k) după cum urmează:

  1. k) stabilirea taxelor speciale și aprobarea tarifelor pentru servicii de salubrizare, cu respectarea reglementărilor în vigoare, astfel încât la activitățile de pre-colectare, colectare și transport deșeuri menajere, tarifele pot fi exprimate în lei/persoana sau lei/unitate de volum sau lei/kg;

Așadar, considerăm că cel mai oportun este ca Ministerul Mediului să dea posibilitatea autorităților locale și operatorilor de salubritate licențiați desemnați să își aleagă metoda de aplicare a sistemului PAYT, urmând ca autoritățile abilitate să controleze și să aplice sancțiuni atunci când autoritățile locale nu se conformează. Astfel, se va stimula pre-colectarea deșeurilor reciclabile la sursă, prin tarifarea diferențiată (mai ieftină) a fracțiunii reciclabile a deșeurilor. Sortarea la sursă și colectarea separată a deșeurilor de la populație pot contribui la implementarea unor sisteme eficiente și sustenabile de prevenire și de management a deșeurilor municipale. Numai așa România își va putea îndeplini țintele de reducere și de reciclare a deșeurilor și va evita infringementul.

Facebook ZWRO | Website ZWRO (va fi relansat în curând) | Website ZWEU

Ce este sistemul „plătești-pentru-cât-arunci”

Sistemul „plătești-pentru-cât-arunci” este un instrument prin care autoritățile percep cetățenilor un tarif diferențiat, în funcție de volumul containerului, greutatea lui, tipul de deșeu sau frecvența de colectare. Acesta încurajează sortarea și reducerea deșeurilor. Prin acest sistem:

  • se trece de la o taxă fixă de salubritate la una variabilă, care se calculează ținând cont de cantitățile de deșeuri reziduale/ mixte aruncate;
  • salubristul contractat de autoritățile publice locale evaluează cantitățile de deșeuri preluate, prin metoda aferentă tipului de aplicare ales la nivel local;
  • cetățeanul plătește pentru cât aruncă, pe principiul „poluatorul plătește”;
  • autoritățile își pot îndeplini țintele de reciclare a deșeurilor.

Sistemul de taxare „plătești-pentru cât-arunci” este flexibil. Autoritățile pot decide să aplice:

  • taxarea totală pe unitate: cetățenii plătesc în avans pentru toată cantitatea de deșeuri generată, prin achiziționarea unei etichete, pungi personalizate sau a unui container de o anumită mărime;
  • taxarea parțială pe unitate: autoritățile stabilesc un număr maxim de pungi sau de containere de deșeuri și percep o taxă fixă pentru colectarea lor; dacă cetățenii depășesc cantitatea admisă, pot cumpăra pungi sau containere suplimentare;
  • taxarea cu rată variabilă: autoritățile închiriază cetățenilor containere de diferite dimensiuni; cetățenii aleg în funcție de nevoi și plătesc conform cu dimensiunea containerului selectat;
  • taxarea prin măsurare: salubristul cântărește sau evaluează volumul pubelelor în momentul preluării, iar autoritățile emit factura pe cantitatea colectată de la fiecare administrație de locatari sau gospodărie.

Există cel puțin cinci metode de implementare a sistemului „plătești-pentru-cât-arunci” și numeroase beneficii. Acestea sunt detaliate în ghidul PAYT atașat, alături de două studii de caz: Parma și Mizil.

Despre autor

avatar

Bun venit pe platforma de informație și educație pozitivă, RomâniaPozitivă.ro! Avem pentru tine aproape 30 000 de exemple de Bine despre România de la peste 30 de autori și colaboratori încă din 2006. La acest cont de autor publicăm articole, comunicate de presă, opinii și imagini pe care le primim de la colaboratori și parteneri, dar selectăm acele informații care se potrivesc cu ceea ce dorim să promovăm pe platforma noastră. 12 ani De Bine despre România.

Comentează

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.