WWF: România va rămâne în infringement dacă propunerea de HG pentru râuri nu va fi modificată

0

Ministerul Apelor și Pădurilor vrea să protejeze râuri deja distruse și să lase fără protecție râuri unice în Europa

WWF: România va rămâne în infringement dacă propunerea de HG nu va fi modificată

O nouă propunere de Hotărâre de Guvern[1], menită să rezolve procedura de infringement impotriva Romaniei lansată de Comisia Europeană acum trei ani, va proteja râuri deja afectate, lăsându-le vulnerabile pe cele mai prețioase dintre ele. Râuri parțial distruse, precum Taia, Chițiu sau Porcu au fost incluse în lista „sectoarelor tampon” și „de excludere”, în timp ce Râul Alb, Șucu, Olteana sau Nera, printre ultimele râuri neafectate din România – pot rămâne fără protecție.

Râul nu e doar firul de apă care curge de la izvoare spre vărsare, ci un sistem din care fac parte toți afluenții săi, cu bălțile, canalele sau brațele moarte aflate în vecinătatea lui. De-a lungul unui râu se formează relații și conexiuni variate ce influențează existența și supraviețuirea organismelor vii pe care le adăpostește și, implicit, serviciile de mediu oferite societății (apa mai curată, stabilitate la eroziune, turism etc) .

Din fericire, România deține încă unele dintre cele mai valoroase râuri de pe continent, dar acestea sunt vulnerabile. Pentru a fi protejate, guvernele UE și-au asumat obligațiile legale în temeiul Directivei Cadru Apă – pentru a menține aceste râuri naturale sau, în termeni legali, cu o stare ecologică bună și foarte bună – și Directivei Habitate – pentru a proteja speciile pe care râurile le găzduiesc.

Însă România nu a reușit să transpună corect în legislația națională obiectivele Directivei Cadru Apă, pentru care este necesară o evaluare a impactului proiectelor de infrastructură asupra apelor. În lipsa acesteia, multe râuri au fost afectate din cauza construcției de microhidrocentrale. Nici Directivele Habitate și Păsări nu sunt corect implementate, deși în ultimii patru ani, mai multe ONG-uri – printre care și WWF – au contribuit cu propuneri concrete privind modificările legislative necesare pentru implementarea corectă a Directivelor și o protecție a ecosistemelor afectate în special de construcția unor amenajări hidroenergetice, cum este cazul Defileului Jiului. În consecință, în mai 2015 Comisia Europeană a deschis un proces de infringement împotriva României. Dacă acesta nu va fi soluționat prin corecta transpunere și implementare a directivelor europene, țara noastră riscă să primească penalități uriașe.

În urma campaniei „Râurile de munte, ultima șansă” din 2013, în care zeci de mii de oameni și-au manifestat interesul pentru a proteja cele mai valoroase râuri din România, WWF și Departamentul Ape, Păduri și Piscicultură au încheiat un protocol[2] în ianuarie 2014 prin care Ministerul se angaja ca până în luna mai a acelui an să desemneze zonele în care râurile valoaroase din punct de vedere ecologic vor fi protejate.

Patru ani mai târziu și ceva mai multe guvernări, Ministerul Apelor și Pădurilor grăbește acum procesul, din dorința de a inchide infringementul prin acest act normativ, ignorând factorii interesați, dar și problemele pentru care CE a deschis procesul de infringement.

Astfel, WWF România solicită modificarea/completarea actului normativ aflat în dezbatere publică:

– să se țină cont de atingerea și menținerea stării ecologice bune și foarte bune a corpurilor de apă, dar și a speciilor și habitatelor care depind de aceste ape.

– eliminarea condiției[3] prin care zonele protejate trebuie să aibă simultan atât o stare foarte bună pe baza elementelor biologice și hidromorfologice, precum și să se afle și într-o zonă protejată.

– completarea propunerii de HG încât restricțiile să se aplice nu doar sectoarelor de râuri din rețeaua Natura 2000, ci și celor din alte tipuri de arii naturale protejate de interes național, respectiv parcuri naționale, parcuri naturale și rezervații, și pentru secţiuni de râuri incluse în arii naturale protejate de interes internațional (geoparcuri, biosfere etc).

– clarificarea metodologiei de desemnare a fiecărei categorii de protecție și rolul „secţiunilor de referinţă” și a influenței acesteia la stabilirea sectoarelor de excludere și tampon.

-solicităm includerea unui articol suplimentar prin care să se stabilească faptul că într-un anumit termen, pe site-ul ANAR se va publica harta cu sectoarele de râuri relevante, in webGIS.

Aceste puncte sunt detaliate in scrisoarea pe care WWF România a trimis-o către Ministerul Apelor și Pădurilor, în atenția Domnului Gheorghe Constantin, Director Direcția Managementul Resurselor de Apă, pentru a semnala neregulile din propunerea de HG și pentru a propune soluții.

– HG: http://apepaduri.gov.ro/ministerul-apelor-si-padurilor-map-supune-consultarii-publice-proiectul-de-hotarare-a-guvernului-pentru-aprobarea-criteriilor-de-selectare-si-lista-sectoarelor-de-cursuri-de-apa-unde-se-interzice-re/

link hartă râuri propuse pentru excludere și râuri tampon: http://panda.maps.arcgis.com/home/webmap/viewer.html?webmap=9b77afcb37c34fb68ab875c1e8664492

– link hartă râuri și arii protejate din România: http://www.raurileromaniei.ro/harta/

Directiva Cadru Apă solicită protejarea, consolidarea și renaturarea râurilor, a zonelor umede, a lacurilor și a apelor costiere, însă statele membre UE nu reușesc în prezent să o pună în aplicare la fața locului. În conformitate cu Directiva Cadru Apă, guvernele UE s-au angajat să asigure faptul că râurile nu vor fi deteriorate în continuare și să obțină statutul bun pentru marea majoritate a tuturor corpurilor de apă până în 2015 și cel mai târziu până în 2027. Atunci când este pusă în aplicare, Directiva Cadru Apă s-a dovedit a fi eficientă în atingerea obiectivelor de stare ecologică bună a corpurilor de apă și de stopare a deteriorării acestora, luând în considerare cerințele de mediu, sociale și economice.

Despre WWF (World Wide Fund for Nature) Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. Mai multe detalii la: www.wwf.ro

[1] proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea criteriilor de selectare și lista sectoarelor de cursuri de apă unde se interzice realizarea de lucrări și activități care pot afecta starea ecologică a apelor

[2] Protocolul nr. 210

[3] de îndeplinire simultană a criteriilor de la art. 4 alin (2) din HG.

Despre autor

avatar

Înfiinţată în anul 1961, WWF (World Wide Fund for Nature) este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. În România, WWF lucrează din anul 2006 pentru protejarea mediului sălbatic din Munții Carpați și din lungul Dunării: arii protejate, păduri, urși bruni, Delta Dunării, sturioni. La toate acestea se adaugă stimularea tranziției spre economia verde și un program de educație de mediu adresat tinerilor. Mai multe detalii la: www.wwf.ro

Comentează