Guvernul a discutat ieri, pentru a doua oară, detaliile Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care propune investiții de circa 40 de miliarde de euro, cu o treime mai mult decât fondurile europene alocate pentru România. Vestea bună este că pădurilor și ariilor naturale protejate li se alocă o sumă record de 1,5 miliarde de euro. Vestea proastă e că aceste fonduri riscă să fie risipite fără finalitate, căci în domeniul pădurilor nu există, în acest moment, un plan de reformă.
În fiecare an, România ar trebui să realizeze Planul Național de Reformă, care să includă sectorul forestier între reformele sale structurale-cheie și să identifice nevoile concrete anuale, pentru care să aloce ulterior fonduri pentru implementare. Cel mai recent plan a fost însă făcut în aprilie 2020, iar pentru anul acesta planul nu a fost încă realizat. Cum poate Guvernul, în acest caz, să decidă direcțiile în care vrea să investească banii europeni alocați pentru reforme dacă nu ș-a asumat încă reformele pe care dorește să le implementeze?
„În acest moment, PNRR este o listă de dorințe. Pentru a avea consistență ne trebuie un plan de reformă, fișele detaliate pentru a se înțelege cum sunt alocate concret fondurile și care sunt indicatorii de rezultat. La Comisia Europeană trebuie să mergem cu pașii concreți și cu finalitatea preconizată pentru fiecare reformă și investiție, dacă dorim ca intervențiile pentru păduri propuse în PNRR să fie agreate.” – Antoanela Costea, manager de proiect pentru păduri și arii protejate la WWF România.
Este momentul ca Guvernul să își asume o Politică Forestieră Națională care să includă reformele și direcțiile strategice ce au rezultat anul trecut în urma procesului de consultare publică desfășurat sub coordonarea mediului academic.
