Un pas înainte spre remedierea problemei deșeurilor

0

Un pas înainte spre remedierea problemei deșeurilor

– poziția Zero Waste România privind L481/2018, proiectul de lege privind aprobarea OUG 74/2018 –

București, 25 octombrie 2018

Dintre măsurile care și-au demonstrat deja eficiența în alte state europene, menționăm: instrumentul economic plătești-pentru-cât-arunci, sistemul depozit-returnare, centrele de minerit urban, sortarea și colectarea separată inclusiv a resturilor alimentare care nu pot fi evitate.

De asemenea, apreciem faptul că autoritățile publice locale (APL) vor avea obligația de a verifica conformitatea colectării separate și de a sancționa responsabilii în cazul nerespectării acesteia, precum și faptul că APL va fi la rândul său pasibilă de amenzi din partea Gărzii de Mediu, în cazul în care nu verifica conformitatea colectării separate. Implementarea acestor măsuri este esențială pentru creșterea ratelor de colectare și de reciclare, pentru îndeplinirea țintelor asumate la nivel european, dar și pentru a facilita tranziția spre o economie cu adevărat circulară.

Există însă o serie de îmbunătățiri și clarificări necesare ca sistemul să funcționeze. Le detaliem mai jos.

Colectarea separată la sursă

Administrațiile publice locale (APL) trebuie să organizeze prin operatorii desemnați, în cel mai scurt timp, un program de colectare separată programat în zile diferite, pe tip de deșeu, alături de infrastructură și educație pentru sortarea reciclabilelor în propria locuință de către cetățean. Infrastructura pentru o sortare și colectare optimizată, cu ajutorul căreia să poată fi atinse țintele, include:

  • Sticlă: pubele de 120 de l. Aceasta se va sorta de către cetățean și se va colecta separat de restul reciclabilelor întrucât nu este compactabilă și poate contamina fracția reciclabilă cu cioburi dificil de sortat post-colectare. De asemenea, sticla se poate colecta la cerere (ex. Rosal, Cluj-Napoca)
  • Metal/Plastic/PET: saci albaștri (hârtie), galbeni (plastic), cu volum de 120 l;
  • Bio-deșeuri (resturi alimentare care nu pot fi evitate și deșeuri verzi): pungi de hârtie sau bio-plastic compostabil conform SR, recipienți aerați de 7-10 l și pubele maro cu închidere etanșă de 23 l. Recomandăm sortarea și colectare separată a acesroe resturi, având în vedere că circa 50% din totalul deșeurilor generate reprezintă bio-deșeuri, care contaminează reciclabilele și duc la un grad de recuperare extrem de redus la stațiile de sortare. Mai mult, pentru funcționarea stațiilor de compost prevăzute în majoritatea SMID-urilor, este necesară sortarea și colectarea separată a resturilor alimentare și a bio-deșeurilor. Compostul rezultat poate fi utilizat ca fertilizator doar în cazul în care are un grad de contaminare de maximum 5%. Pungile de bio-plastic compostabil se descompun în condiții de temperatură și umiditate speciale, în stațiile de sortare industriale, fiind utilizate ca soluție de tranziție, în special în zonele urbane. Acestea nu sunt recomandate pentru home-composting/compost în propria gospodărie.
  • Fracția umedă/amestecată/reziduală:  40 l pubele negre. Reducerea volumului pubelei pentru deșeuri amestecate are ca obiectiv influențarea/încurajarea/obligarea cetățeanului de a sorta mai mult și de a se încadra cu generarea deșeurilor amestecate în limita volumului pubelei alocate.

Organizarea colectării separate la sursă înseamnă colectarea deșeurilor de la spații securizate arondate unei singure asociații de locatari sau de la porțile gospodăriilor, de către operatorul de salubritate.

În afara măsurilor propuse, recomandăm stabilirea unei formule pentru calculul costului serviciului public de salubritate, care să includă deprecierea echipamentelor, costul colectării, costurile de eliminare, veniturile obținute din valorificarea deșeurilor reciclabile, costurile administrative etc.

Termenul stabilit pentru HCL-urile necesare la nivel local, de 30 noiembrie 2018, nu este realist, mai ales având în vedere procedurile legale privind dezbaterile publice.

Instrumentul economic plătești-pentru-cât-arunci

OUG 74/2018  include în legislație instrumentul economic „plătești-pentru-cât-arunci” și obligă primăriile să îl aplice, începând cu 1 ianuarie 2019. Această măsură economică vitală pentru colectarea și reciclarea eficientă a deșeurilor vine în completarea și detalierea măsurilor inițiate în anul 2016.

Instrumentul economic PAYT poate ajuta primăriile să evite penalizarea de 50 de lei pe tona de deșeu pentru ne-atingerea țintei de reciclare de la un an la altul (35% în 2018, comparativ cu 2017).

Apreciem de asemenea decizia Ministerului Mediului de a nu impune o formulă unică pentru PAYT. La nivel internațional, nu există o formulă standard de implementare a instrumentului PAYT, întrucât există o varietate de abordări în ceea ce privește:

  • Tehnologia implementată (se pot folosi pungi pre-plătite, cântar și senzori RFID sau recipiente de anumite dimensiuni/volum, la costuri fixe,  așa cum se întâmplă în Germania sau San Francisco);
  • Includerea unor colectări suplimentare contra-cost, precum colectarea deșeurilor verzi/vegetale din grădini, așa cum se întâmplă în numeroase orașe care au implementat PAYT;
  • Existența unor costuri fixe care să acopere costul de bază al colectării și costuri variabile, diferite de la un oraș la altul (50% costuri variabile în numeroase municipalități, 40% în Contarina, 20% în Parma);
  • Posibilitatea includerii unui număr minim de colectări în costurile fixe.

Acestea sunt doar câteva dintre variabilele care trebuie stabilite la nivel local, în funcție de nevoile fiecărei comunități în parte. Considerăm că adoptarea unui sistem PAYT simplificat este fezabilă în următoarele 6 luni, urmând ca în următorii 2-3 ani acesta să poată fi îmbunătățit pentru un impact cât mai ridicat.

Zero Waste România a pus la dispoziția autorităților publice locale un ghid cu diversele metode de implementare a instrumentului PAYT, urmând ca în următoarea perioadă să ofere sprijin tehnic gratuit orașelor interesate.

Sistemul depozit-returnare

În ceea ce privește sistemul garanție – returnare/ depozit – returnare, includerea acestuia în legislație plasează România în rândurile țărilor cu adevărat dedicate tranziției spre economia circulară. Necesitatea unui astfel de sistem a apărut  pe fondul crizei deșeurilor din 2016, când au fost inițiate primele dezbateri cu industria. Astfel, România se alătură unui grup tot mai mare de țări care mizează pe returnarea recipientelor pentru băuturi la magazine, pentru a preveni abandonarea lor în natură.

Sistemul depozit – returnare a fost implementat cu succes de peste o decadă în țări precum Germania, Danemarca și Suedia, care au reuși să crească ratele de reciclare pentru ambalajele de băuturi la aproape 90%. Cu ajutorul acestui sistem, se pot reduce cantitățile de deșeuri generate și se pot crește cantitățile de resurse mai curate pentru industria reciclării.

Mai mult, în contextul în care Comisia Europeană analizează soluții pentru combaterea poluării cu plastic a mediului marin, un studiu recent arată că sistemele depozit – returnare reprezintă „cel mai eficient instrument în reducerea poluării cu plastic a mărilor și oceanelor”.

Sistemul are nevoie de o procedură de aplicare care să includă următoarele:

OTR dedicat: se recomandă crearea unei Organizații de Transfer de Responsabilitate (OTR), organizație non-profit,  dedicate doar pentru recipientele de băuturi, care:

  • să fie înființat de către agenți economici (producători, importatori de produse ambalate, retaileri);
  • să primească informații de la agenții economici, producători și importatori cu privire la numărul de recipientecu băuturi puse pe piață;

Clearing House – sistem de compensare: un sistem de compensare administrat de OTR-ul dedicat, care ar ajuta la echilibrarea sumelor colectare și returnate de către toți jucătorii din piață. Se recomandă ca acest sistem:

  • să nu fie purtător de TVA
  • să impună un sistem de cod de bare național pentru toate recipientelecare intră pe piață pentru o abordare comună pe tot teritoriul României. Pentru a facilita recunoașterea băuturilor sau recipientelor pentru băuturi care sunt acoperite de sistemul depozit-returnare, se recomandă marcarea produselor printr-un logo/cod de bare agreat la nivel național, care să indice dacă este reutilizabil sau de unică folosință; etichetarea se poate face manual în cazul producătorilor sau a distribuitorilor care pun pe piață mai puțin de 400 de unități și automatizat în cazul celor care au volume mai mari de 400 de unități; costurile tehnologiei de etichetare trebuie suportate de către operatorii economici sau de către OTR-uri dedicate;
  • să centralizeze numărul de recipiente introduse pe piață și numărul recipientelor colectate, cu ajutorul marcajului aplicat recipientelor;
  • să gestioneze recipientele în funcție de tipul de produs (de unică folosință sau refolosibil), volum și material;
  • să fie verificat de Administrația Fondului pentru Mediu pentru asigurarea unui bun control financiar și al fraudei;

Minimizarea riscurilor: în cazul sticlelor reutilizabile, pentru a evita riscurile asupra sănătății, se recomandă soluții și certificări standard. Pentru aceasta, companiile își pot cumpăra propriile sisteme de curățare a recipientelor.

Excepții pentru afacerile mici: se recomandă exceptarea magazinelor mici de la obligațiile operaționale din cadrul schemelor de depozit-returnare, folosind principiile minimis.

Costurile schemei sunt acoperite din vânzarea materialelor colectate, din sumele nesolicitate de către consumatori și din taxa percepută producătorilor și retailerilor. Retailerii, furnizorii de echipamente și transportatorii trebuie plătiți pentru serviciile prestate.

Sistemul depozit – returnare asigură volume mari de materiale reciclabile de bună calitate. Succesul acestuia poate fi observat în Lituania, unde a fost introdus în legislație în 2014 și implementat în 2016. În 2017, OTR-ul responsabil cu colectarea a obținut 11.000 de tone de deșeuri, ceea ce a determinat compania românească Green Group să amplaseze o fabrică de reciclare a sticlelor PET în imediata proximitate a OTR-ul lituanian.

Centre de minerit urban

OUG 74/2018 clarifică definiția pregătirii pentru reutilizare și încurajează înființarea de Centre de minerit urban, spații pentru colectarea separată a deșeurilor, dotate cu containere specifice fiecărui tip de deșeu. Totodată, dezvoltă în mod corespunzător centrele înființate potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2015, pentru a oferi populației posibilitatea de a se debarasa, fără plată, de deșeuri de hârtie și carton, sticlă, metal, materiale plastice, lemn, textile, ambalaje, deșeuri de echipamente electrice și electronice, deșeuri de baterii și acumulatori și deșeuri voluminoase, inclusiv saltele și mobilă.

Recomandăm completarea cu centre de reparații și deschiderea către public pentru posibilitatea achiziționării produselor de către cetățenii, la prețuri accesibile/modice sau donații.

Susținem proiectul legislativ, care, deși are nevoie de îmbunătățiri, este până în acest moment actul legislativ cu cele mai mari șanse de a facilita tranziția reală a României spre o economie circulară.

Instrumentele descrise mai sus, în special intrumentul PAYT și Sistemul Garanție-Returnare sunt două dintre cele mai utile măsuri pentru creșterea calității deșeurilor colectate și sortate pe piața națională. De ele vor beneficia reciclatorii, care în acest mod vor putea reduce cantitatea de deșeuri sortate importate din țări precum Italia sau Germania.

În completarea ordonanței de urgență, punem la dispoziția Ministerului Mediului studii și analize realizate la nivel european, pentru o cât mai bună elaborare a regulamentelor de aplicare, în special în cazul sistemului Garanție-Returnare.

Este bine cunoscut faptul că municipalitățile se confruntă cu o multitudine de probleme, nu doar cea a deșeurilor, dar și că SMID-urile nu funcționează eficient. În aceste condiții, ZWRO pune la dispoziția acestora experiența de la nivel european, astfel încât fiecare municipalitate să își poată adapta fiecare sistem.

Facebook ZWRO | Website ZWRO (va fi relansat în curând) | Website ZWEU

Zero Waste România este o coaliție de organizații neguvernamentale și de grupuri locale informale, care militează pentru eficiența utilizării resurselor și pentru tranziția României către economia circulară, prin reducerea spre zero a deșeurilor, fără eliminarea lor în natură, îngroparea sau valorificarea energetică a acestora. Zero Waste România este filiala organizației internaționale Zero Waste.

Despre autor

avatar

Bun venit pe platforma de informație și educație pozitivă, RomâniaPozitivă.ro! Avem pentru tine aproape 30 000 de exemple de Bine despre România de la peste 30 de autori și colaboratori încă din 2006. La acest cont de autor publicăm articole, comunicate de presă, opinii și imagini pe care le primim de la colaboratori și parteneri, dar selectăm acele informații care se potrivesc cu ceea ce dorim să promovăm pe platforma noastră. 12 ani De Bine despre România.

Comentează