Rromii: între trecut și prezent

0

sursa: Valentina Merlici, As. Relatii Publice si Comunicare, Proiect: ADMIS pe piata muncii

Rromii reprezintă un popor european de origine indiană, răspândit în toată lumea. Populația rromă și-a păstrat identitatea etnică indiferent de timp şi sistem politic, dovedind rezistență în fața provocărilor oferite de istorie. O succintă abordare a trecutului, ne-ar ajuta să înțelegem prezentul, dar cel mai important – ar putea constitui șansa unui viitor constructiv, lipsit de handicapuri sociale.

rromi

Rromii: trecut

Țara de origine a rromilor este India,  rromii provenind din casta inferioară numită“dalit” sau “cei de neatins”. Cercetatorii consideră că rromii au plecat din India din cauza discriminării castei lor, “cei de neatins” fiind supuși celor mai detestate munci.

Migrarea rromilor din India în Europa s-a facut în mai multe valuri, între secolele al IX-lea şi al XIV-lea. Prima atestare documentară a rromilor pe teritoriul României datează din 1385, aceștia fiind oferiți ca robi de către domnitorul Vladislav Mănăstirii Vodița. Rromii au fost considerați sclavi timp de 500 de ani, de la primele atestări ale prezenţei lor în Țara Românească și Moldova pâna la legile de abolire a robiei din 1865.

Perioada interbelică se remarcă prin începutul mişcării rrome de emancipare şi prin apariţia unor învăţaţi rromi cărora nu le-a fost ruşine să-și confirme etnia.

Cele mai vechi ocupaţii tradiţionale practitate de rromi sunt cele de fierari, în special pentru fabricarea armelor din fier, căldărari, lingurari, argintari, lăutari. Ocupaţiile notorii ale rromilor sunt, în special, cele de negustor de cai, cât şi cele legate de dresarea animalelor (maimute, urşi) cum este și cazul ursarilor din România.

E important de menționat că rromii au lucrat și în domenii precum: agricultura, avocatura, magistratura, învăţământ, comerţ. Conform registrelor fiscale turceşti, încă din secolul al XV-lea rromii au exercitat profesii care nu corespund clişeelor obişnuite despre rromi.

Rromii: prezent

Potrivit celor mai recente date statistice, populaţia rromă constituie cea mai numeroasă minoritate din Europa, aflată în cea mai rapidă creştere, aproximativ 70% din rromi trăind în Europa Centrală şi de Est. Rromii reprezintă aproximativ 2% din populaţia UE, atingând cifra de 10-12 milioane de persoane. În România, populaţia rromă reprezintă a doua minoritate ca pondere, cu un număr de 621.600 de rromi declarați (3,3%). În egală măsură, populația rromă reprezintă şi cea mai săracă minoritate din Europa, fiind prezentată în rapoartele naţionale drept un grup vulnerabil.

Rromii sunt adesea lipsiţi de resursele necesare unor condiţii de trai corespunzătoare.           Sărăcia rromilor este corelată cu un nivel ridicat de şomaj, un nivel scăzut de educaţie, condiţii proaste de viaţă şi o sănătate precară.

Familia rromă de astăzi reprezintă o îmbinare a vechilor obiceiuri cu elemente de modernitate caracteristice vremurilor în care trăim. De exemplu, prin conservarea tradiţiei medievale, în unele comunităţi chiar şi astăzi există rezolvarea internă a conflictelor în cadrul unui rromano divano sau, dacă este necesar, se convoacă kris rromani (judecata ţigănească). Kris-ul reprezintă un tribunal, format exclusiv din bărbaţi.

Comunitățile tradiționale de rromi au dezvoltat o anumită “rezistență” și față de meseriile moderne, căutând să “cantoneze” inclusiv generațiile tinere în zona meseriilor tradiționale. Astfel, printre cele mai des întâlnite meserii ale rromilor de astăzi regăsim: florari, lăutari, ceaunari șamd.

În ultimii ani s-a încercat mai mult şi s-a făcut mai mult decât în tot restul istoriei pentru etnia rromă, pentru dezvoltarea ei viguroasă şi promovarea intereselor rromilor pe toate planurile. Cu toate acestea (din păcate) identitatea etnică de rrom rămâne a fi puternic stigmatizată, atât la nivel național, cât și european, aflându-se într-o situaţie de rasism instituţional.

Este cert faptul că nu putem schimba trecutul!

În egală măsură, este cert că steriotipurile nu reprezintă nici soluția și nici strategia unui viitor constructiv, ci din contră – acestea sunt obstacole pe drumul de găsire a unei soluții.

Etichetările, prejudecățile și, implicit, discriminarea sunt bariere reale ce îi despart pe rromi de accesul la muncă, educație și servicii publice – piloni importanți într-o societate cu adevărat europeană.

„Împreună, prin muncă, putem dărâma bariere! Spune DA integrării rromilor pe piața muncii! ”

Articolul „Rromii: între trecut și prezent” este redactat în cadrul proiectul “ADMIS pe piaţa muncii – Construirea unui model complex de integrare profesională a persoanelor de etnie rromă din regiunile BI, NV, SE şi SM, în vederea îmbunătăţirii accesului acestora pe piaţa muncii”, Cod proiect: POSDRU/165/6.2/S/143183.

 

Despre autor

avatar

Co-Fondator RomâniaPozitivă.ro, Florin este educator de emoție și gând pozitiv. Florin susține acest demers prin programele sale de training și prin platforma de informație și educație pozitivă www.RomaniaPozitiva.ro. Florin are peste 15 ani de experiență ca trainer pentru circa 8000 de participanți, iar domeniile de expertiză includ: "solution thinking" (gândire pozitivă aplicată pentru rezolvarea problemelor), antreprenoriat social, ”train the trainers”, managementul oamenilor/echipelor, management de proiect, recrutare şi selecţie, comunicare, echipe eficiente, teambuilding. Florin este mare fan de biciclete, mișcare în aer liber, muzică, uneori chiar clasică și indiană. Motivaţia principală a lui Florin este dorința de a schimba lucrurile în Bine în România și încrederea că asta se poate.

Comentează