Anticoronavirus - exemple de implicare socială și soluții pentru gestionarea pandemiei

Peste 90 de organizații solicită autorităților clarificarea publică a termenului de voluntariat

0

Scrisoare deschisă

Domnului Prim-ministru Interimar Nicolae Ciucă,

Domnului Ministru al Sănătății Nelu Tătaru,

Domnului Secretar de Stat la Ministerul Afacerilor Interne Raed Arafat,

Salutăm deschiderea spre implicarea de voluntari în servicii publice de urgență, luând în considerare în special situația de criză acută în care ne aflăm, în care trebuie să accesăm toate resursele de energie, abilități, cunoștințe și disponibilitate din societatea noastră.

În același timp, dorim să ne exprimăm îngrijorarea cu privire la anunțul Guvernului României de recrutare de voluntari în rândul studenților la medicină, pentru a lucra în spitale și a asista în secțiile în care sunt îngrijiți pacienții care suferă de COVID-19, din perspectiva premierii, respectiv remunerării acestor voluntari. Considerăm esențiale măsurile luate pentru sprijinirea sistemului medical în această perioadă, inclusiv prin suplimentarea personalului la toate nivelurile. Cu toate acestea, este absolut necesară diferențierea între voluntarii care își desfășoară activitatea în baza Legii Voluntariatului nr. 78/2014 și cei care activează în baza Statutului Personalului Voluntar din Serviciile de Urgență. În acest moment există riscul creării unui sentiment de confuzie care poate aduce o gravă atingere mișcării naționale de voluntariat din România.

Semnatarii acestei scrisori, alături de numeroase alte organizații non-profit, fac eforturi de ani de zile pentru a stimula și sprijini implicarea voluntarilor în instituții publice și în comunitate, inclusiv pentru a aduce valoare adăugată serviciilor oferite de instituții și a oferi oportunitatea cetățenilor de a-și manifesta solidaritatea.

Considerăm însă esențial ca acest lucru să fie făcut în conformitate cu prevederile și principiile Legii Voluntariatului nr. 78/2014 – respectiv interdicția clară de a oferi orice remunerație pentru activitatea prestată – și în acord cu tot ceea ce a fost investit în ultimii 20 de ani în România (și cu precădere în ultimii 10 ani), pentru înțelegerea și promovarea corectă a conceptului de voluntariat.

Considerăm că este necesară o clarificare publică a diferențelor între conceptul de Voluntariat, așa cum este acesta reglementat de Legea nr. 78/2014 și Statutul personalului voluntar din servicile de urgență voluntare 1, în baza căruia intuim că este constituit anunțul din mass-media, publicat aici sau aici.

Articolele 3(a), 4(a), 4(c) din Legea 78/2014 prevăd în mod expres faptul că voluntarii nu pot fi remunerați pentru activitatea lor, în timp ce articolul 4 (e) statuează: “Activitatea de voluntariat nu substituie munca plătită. Mai mult, voluntariatul nu este echivalent cu practica profesională alocată studenților de la diverse specializări” (inclusiv Medicină).

În cazul personalului voluntar din servicii de urgență voluntare, la art. 7(q) este prevăzută explicit posibilitatea de acordare de compensaţii în bani pentru timpul efectiv de lucru prestat la intervenţii şi la celelalte activităţi prevăzute în programul serviciului de urgenţă voluntar, pentru intervenții limitate în timp și care nu înlocuiesc munca plătită. Astfel, prin utilizarea aceluiași termen de voluntar/voluntariat în cele 2 acte normative, se produce o contradicție în termeni și este afectată grav înțelegerea voluntariatului așa cum este promovat de peste 20 de ani în România, ca activitate în beneficiul comunității, făcută din proprie inițiativă și fără niciun fel de impunere sau constrângere, dar fără o contraprestație materială (3 condiții ce trebuie îndeplinite simultan pentru ca o activitate să se califice drept activitate de voluntariat).

Promovarea intensă a “premierii” în bani a voluntarilor studenți care decid să lucreze în spitale pe durata pandemiei, zeci de ore pe lună, aduce grave prejudicii mișcării de voluntariat din România și înțelegerii tradiționale și generalizate a voluntariatului, mai ales atunci când nu este subliniată distincția dintre cele două omonime. Mai mult, ea creează în viitor riscul unor așteptări nerealiste din partea altor voluntari, de a fi și ei plătiți sau premiați pentru activitatea lor, sau chiar poate duce la scăderea interesului tinerilor de a face voluntariat corect, conform legislației în vigoare. În plus, poate altera motivația reală de implicare în acțiuni de voluntariat, amestecând motivațiile altruiste cu nevoia de plată și sprijin financiar.

Dorim de asemenea să subliniem că problema pe care o ridicăm este strict legată de posibilele confuzii referitoare la conceptul de voluntariat și nu de remunerarea efectivă a celor care sprijină sistemul de urgență în această perioadă de criză.

Pentru soluționarea acestei probleme în interesul comunității, vă sugerăm analizarea următoarelor opțiuni:

  1. Comunicarea publică pentru clarificarea diferenței dintre cele 2 tipologii de voluntariat, cu explicarea elementelor ce îi diferențiază pe studenții voluntari și în baza cărui act normativ vor realiza ei aceste activități și vor primi contraprestații financiare. Astfel, veți sprijini munca susținută din sector pentru recunoașterea și dezvoltarea voluntariatului, așa cum este acesta descris de Legea Voluntariatului și dovedit de mii de exemple în practică.

  2. Atunci când momentul va fi prielnic unei astfel de modificări din punct de vedere sanitar și social, schimbarea denumirii din Statutul personalului voluntar din serviciile de urgență voluntare și recurgerea la un termen mai potrivit și care reflectă mai bine realitatea – implicarea benevolă / de bună voie / opțională / la alegere a cetățenilor/profesioniștilor/ etc. în servicii de urgență – sau un alt termen care să nu genereze neînțelegeri sau suprapuneri de termeni. De asemenea, pot fi alese alte forme de încadrare a studenților care doresc să se alăture în acest fel efortului comun din sistemul de sănătate – se poate folosi contractul de internship sau chiar contracte de muncă cu facilități fiscale specifice.

În alte țări precum Franța, de exemplu, există chiar diferențierea termenilor, între benevolat și voluntariat, tocmai pentru a permite manifestări diferite ale implicării cetățenilor, pentru că benevolii – “les benevoles” sunt voluntarii așa cum sunt ei definiți în România prin Legea 78/2014, în timp ce voluntarii – “les volontaires” pot primi și compensații financiare pentru activitatea lor. De remarcat că pot fi utilizate terminologii diferite și care delimitează clar înțelegerea termenilor.

Vă mulțumim pentru interesul acordat acestui subiect și pentru eforturile depuse în această perioadă dificilă pentru întreaga societate, exprimându-ne în același timp disponibilitatea pentru a sprijini punctual acolo unde este necesar, pentru orice clarificări legate de mișcarea de voluntariat din România.

Inițiatorii scrisorii:

Pro Vobis – Centrul Național de Resurse pentru Voluntariat

Federația VOLUM – Federația organizațiilor care sprijină dezvoltarea voluntariatului în România

Susținători:

  1. Crucea Roșie Română
  2. Federația Consiliul Tineretului din România
  3. Fundatia Naționala pentru Tineret (FNT)
  4. Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR)
  5. Asociația Observatorul Român de Sănătate
  6. Centrul Regional de REsurse pentru ONG-uri Suceava – CENRES
  7. Institutul pentru Parteneriat Social Bucovina 
  8. Fundatia Judeteana pentru Tineret Timis (FITT)
  9. Fundația Noi Orizonturi, Lupeni 
  10. Centrul de Voluntariat Cluj-Napoca
  11. Fundația Serviciilor Sociale Bethany
  12. Centrul Cultural Clujean 
  13. Federatia Young Men`s Christian Associations – YMCA Romania
  14. Asociația pentru Dezvoltare prin Educație, Informare și Susținere – D.E.I.S.
  15. Grupul PONT
  16. Federația Consorțiul Organizațiilor Studențești Cluj-Napoca (COS Cluj)
  17. Centrul European pentru Strategii Durabile
  18. Federația Organizațiilor Neguvernamentale de Tineret din Maramureș
  19. Federația Tinerilor din Bacău
  20. Asociația The Social Incubator  
  21. Asociația Create.Act.Enjoy din Cluj-Napoca
  22. Team for Youth Association
  23. Asociația A.R.T. Fusion
  24. Curba de Cultură
  25. A.C.T.O.R.- Asociația Culturală pentru Teatru și Origami din România
  26. Asociația de Tineri din Ardeal
  27. Asociația Pahumi 
  28. Asociația Yellow Shirts
  29. Asociația pentru Dezvoltare Activă ADA
  30. Asociația Inițiative pentru o Comunitate Responsabilă 
  31. Asociația Young Initiative
  32. Comunitatea ONedu România
  33. Asociația THE NEW PAGAN DAWN (NOII ZORI PĂGÂNI)
  34. Centrul Regional Formatest Cluj-Napoca
  35. Asociația Ofensiva Tinerilor
  36. Organizația Tinerilor cu Inițiativă
  37. Organizația Tinerilor cu Inițiativă – filiala Arad
  38. Asociația  VIITORUL  TINERILOR 
  39. Asociația de Inițiativă Locală “Roman 2002”
  40.  Asociația Informală a Vocilor pentru Incluziune, Cluj-Napoca
  41. Asociația EURO SPIRIT
  42. Asociația LIBERTAS
  43. Asociația De Poveste
  44. Asociația Sword Nation
  45. Liga Studenților din Facultatea de Automatică și Calculatoare – Liga AC
  46. Asociația Zâmbete Colorate
  47. Organizația Studenților din Universitatea de Vest din Timișoara – OSUT
  48. Asociația Studenților Stomatologi din Oradea
  49. Asociația Cealaltă, Cluj-Napoca 
  50.  Asociaţia MasterPeace Ro
  51. Asociația BeGreat Bacău
  52. Asociația Nord
  53. Tineri pentru Tineri
  54. Fundația Student Plus Timișoara
  55. Fundația Sfântul Ioan Bosco
  56. Asociatia pentru Promovarea educatiei creativ-ecologice si abilitatilor inovative, CreativePlus
  57. Asociația Necuvinte
  58. Asociația ARTA în dialog
  59. Asociatia pentru Integrare sociala si Protectia Mediului Feedback Brasov
  60. Asociația Studenților din Universitatea Suceava (ASUS) 
  61. Liga Studenților Economiști Iași (LSE)
  62.  Asociația Studenților la Relații Publice și Comunicare Iași (PRIME Iași)
  63. Clubul de Turism și Ecologie ECOTUR 
  64. Asociația Centrul de Copii și Tineret Sfântul Sebastian-Brașov
  65. Asociaţia Studenţilor Psihologi din România (ASPR)
  66. A4ACTION – Asociația pentru Inițiative și Dezvoltare Continuă 
  67. Asociația SEXUL vs BARZA
  68. Asociația ”Liga Studenților din Facultatea de Electrotehnică și Electroenergetică din Timișoara”
  69. Go Free – Asociaţia pentru Sprijinirea Societăţii Civile
  70. Asociația Studenților din Facultatea de Limbi și Literaturi Străine – Universitatea București (ASLS)
  71. Asociația COSI (Civic Orientation and Social Integration)
  72. Asociatia Evanghelica de Diaconie Medias
  73. Asociatia Diakonisches Werk Sibiu
  74. Asociația MozaiQ LGBT
  75. Asociația Studenților în Contabilitate și Informatică de Gestiune (ASCIG) 
  76. Asociația Științifică a Studenților Mediciniști Brașoveni (ASSM Bv)
  77. Fundația Agapedia România
  78. Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism din România – filiala Iași
  79. Fundatia Corona Iasi
  80. Asociatia YMCA Cavnic
  81. Centrul pentru Resurse Civice 
  82. Life Education for All
  83. Asociația Sprijinirea Integrării Sociale (ASIS)
  84. Asociația TEAM 4 Excellence 
  85. Asociația Dominou
  86. Asociația Edu2grow
  87. Asociația Create Yourself
  88. Asociația Centrul de Voluntariat (VOLSIM) Simeria
  89. Asociația Mai Mult Verde
  90. Asociaţia “Tinerii Voluntari – Valea Călugărească”
  91. Asociația Colors

1 Statut aprobat de HOTĂRÂREA nr. 1.579 din 8 decembrie 2005 publicat în Monitorul Oficial nr. 19 din 10 ianuarie 2006

Despre autor

avatar

Bun venit pe platforma de informație și educație pozitivă, RomâniaPozitivă.ro! Avem pentru tine peste 30 000 de exemple de Bine despre România de la peste 30 de autori și colaboratori încă din 2006. Susținem și programe educaționale în diverse tematici și am lucrat cu aproape 10 000 de participanți în ultimii 20 de ani. La acest cont de autor publicăm articole, comunicate de presă, opinii și imagini pe care le primim de la colaboratori și parteneri, dar selectăm acele date care se potrivesc cu ceea ce dorim să promovăm pe platforma noastră. De Bine despre România.

Comentează

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.