Anticoronavirus - exemple de implicare socială și soluții pentru gestionarea pandemiei

Propunere legislativă legea adunărilor publice

0

Pe agenda ședinței de guvern de astăzi, 3 martie, se află proiectul unui punct de vedere la inițiativa legislativă de modernizare a legii adunărilor publice (PL-x 57/2021). Propunerea a fost inițiată  anul trecut de un grup de ONG-uri, parte a Coaliției “Grupul ONG-uri pentru cetățean” – și parlamentari din toate partidele, pentru a aduce în modernitate o lege veche de 30 de ani. În numele „securității naționale”, Guvernul Cîțu respinge propunerea parlamentarilor de a permite organizarea liberă a adunărilor publice. Astfel, Guvernul nu face decât să se asigure că, la orice manifestare de protest, autoritățile au mână liberă să interzică întrunirea, sau chiar să agreseze participanții.

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.60 din 23 septembrie 1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice a fost inițiat în iulie 2020 și este rezultatul unei colaborări între parlamentari din mai multe partide și societatea civilă. Proiectul vrea să modernizeze o lege scrisă în anii ‘90 și care privește cetățeanul ca un potențial infractor, dând autorităților publice locale puterea de a interzice abuziv adunările publice, și Jandarmeriei puterea de a interveni cu violență, așa cum a făcut în nenumărate rânduri. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat la finalul mandatului precedent și este acum în dezbaterea Camerei Deputaților, fiind susținut în continuare de parlamentari din toate partidele.

Pe acest fond, Guvernul Cîțu propune un punct de vedere negativ[1], cu o retorică desprinsă parcă din anii mineriadelor. Guvernul privește subiectul exclusiv din perspectiva securității naționale, privindu-și proprii cetățeni ca potențiali teroriști, ce trebuie împiedicați să se întrunească liber pentru a-și manifesta opiniile sau nemulțumirile cu privire la treburile publice. Nicio clipă Guvernul nu ia în considerare că vorbim de un drept fundamental, statuat în Constituție și în tratatele internaționale la care România este parte, și pe care statul este chemat să îl protejeze și nu să îl limiteze.

În ciuda declarațiilor din partea PNL și USR-PLUS după evenimentele din 10 august 2018 cu privire la nevoia de protecție a libertății de exprimare, acum, când au ocazia de a transforma sloganurile politice în text de lege, partidele care se află în Coaliția de Guvernare omit texte fundamentale de lege și tratatele mai sus menționate. Este, în opinia semnatarilor, primul test major pe care actualul Guvern îl dă raportat la chiar principiile fundamentale ale statului de drept. Prin această propunere de aviz negativ actuala coaliție de guvernare pare că ne transmite că protestele sunt oportune doar atunci când la guvernare se află PSD.

Solicităm membrilor Guvernului să reconsidere propunerea de aviz negativ și să fie consecvenți cu cele pe care le afirmă pe platformele de socializare sau în platourile de televiziune. Libertatea de a organiza proteste este un principiu fundamental pentru o democrație sănătoasă, care nu trebuie să țină cont de partidul care se află la Guvernare. Considerăm că de-abia acest document instituțional va da adevărata măsură a modului în care cele trei partide politice aflate la guvernare înțeleg rolul și importanța mișcărilor civice.

Organizații susținătoare ale proiectului de Lege:

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică; ActiveWatch; Centrul pentru Inovare Publică; Greenpeace România; Asociația Civică Miliția Spirituală; Asociația MozaiQ; Centrul Filia; Asociația Civica; Asociația Parcul Natural Văcărești; Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC); Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI); Federația Organizațiilor Naționale pentru Servicii Sociale – FONSS; Asociația E-Romnja; Centrul pentru Studiul Democrației (CSD); Atlatszo Erdely Egyesulet – Asociația Transilvania Transparentă

Despre autor

avatar

Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe este o organizație neguvernamentală a cărei misiune este de a acționa pentru ca deciziile publice să raspundă nevoilor și dorințelor actorilor sociali.

Comentează

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.