PROGRAMUL României la Târgul de Carte de la Göteborg 2013

0

14353_0_1 (1)

Joi, 26 septembrie 2013 – Duminică, 29 septembrie 2013

PROGRAMUL României la Târgul de Carte de la Göteborg
26-29 septembrie 2013

Sursa: icr.ro

JOI, 26 septembrie

11.30 – 11.50
Inaugurarea standului României 
Veniţi să sărbătoriţi alături de noi participarea României în calitate de ţară invitată de onoare la Târgul de Carte de la Göteborg de anul acesta!
Discursul de inaugurare: Dan Shafran, Directorul Institutului Cultural Român de la Stockholm,Lilian Zamfiroiu, Preşedintele Institutului Cultural Român, Răduţa Matache, Ambasadorul României în Regatul Suediei, Maria Källsson, Manager general al Târgului de Carte de la Göteborg.
Concert de nai al artistei Dana Dragomir

13.00-13.45 Sala de seminarii K1, etaj 2
Prin ce este unică literatura română?
Mircea Cărtărescu are puţin în comun cu Norman Manea, iar Norman Manea cu Gabriela Adameşteanu. Şi aşa este normal să fie, vocile marilor artişti sunt întotdeauna unice. Dar pentru cine vrea să descopere părţi comune în literatura română de-a lungul vremurilor, obişnuiesc să apară anumite concepte: avangardă, umor negru, exil. De aceea este relevant să-i întrebăm, totuşi, pe aceşti scriitori, fiecare unic în felul său, dacă există elemente de fond care aparţin literaturii, istoriei şi societăţii româneşti şi care fac ca operele lui Cărtărescu, Manea şi Adameşteanu să sune exact aşa cum sună. Marius Chivu, unul dintre cei mai importanţi critici literari români, participă de asemenea la discuţie. Moderator: Jonas Ellerström, editor.
Program în limba engleză

14.00-15.00
 Salonul de Poezie
O oră de poezie românească 
Mircea Dinescu (recită în limba suedeză Bengt Berg), Bengt BergMarius Chivu (recită în limba suedeză Cecilia Hansson), Mircea Cărtărescu (recită în limba suedeză Inger Johansson)

14.00–14.45 Sala de seminarii H1, etaj 2
O plutitoare lume de cuvinte: limba minorităţilor în literatura globalizată
Traducerile şi traducătorii deţin un rol cheie în protejarea si promovarea diversităţii lingvistice şi culturale. Scriitori şi traducători din mai multe ţări europene aduc în discuţie importanţa limbilor minorităţilor pentru identitatea culturală şi rolul globalizării în domeniul traducerilor. Participă traducătorii Laimantas Jonušys, Lituania, Dorota Jovanka Ćirlić, Polonia, şi Tora Hedin, Suedia, precum şi scriitorii Florina Ilis, România, Pavel Zajíček, Cehia, Mícheál Ó Conghaile, Irlanda, şi Afonso Cruz, Portugalia. Moderator: Gunnar Bolin, corespondent cultural al postului naţional de radio din Suedia pentru Europa.
Program în limba engleză
Organizator: Centrul Internaţional de programe culturale din Lituania, Institutul Cultural Român, Centrul Ceh, Dublin Oraşul literaturii Unesco, Consiliul Britanic din Portugalia, Wrocław – Capitala Culturală Europeană 2016 / Proiectul Nopţi de literatură europeană

14.30-14.50 Sala de seminarii J2, etaj 2
Fotograful român Carol Popp de Szathmari
În anul 1903, Biblioteca Naţională a Suediei a primit prin donaţia Prinţului Eugen un număr de 30 de fotografii realizate de Carol Popp de Szathmari (1812–1887), artist cunoscut internaţional şi primul fotograf de război din lume. Dan Shafran prezintă şi povesteşte despre această colecţie.
Organizator: Biblioteca Naţională a Suediei

15.00-15.45
 Sala de seminarii H1, etaj 2
De ce se scriu şi se citesc nuvele?
La începutul acestui an, publicaţia The New York Times proclama nuvela ca fiind genul literar ideal în noua lume digitală. Este o tradiţie care îşi are rădăcinile în Grecia Antică şi cu care mai mulţi scriitori se ocupă şi în vremurile de astăzi. Unii, cum ar fi Hemingway, Carver, Borges sau Munro, s-au specializat în formatul scurt si au ridicat nuvela la rang de artă. Ce diferenţiază nuvela de alte genuri literare şi cum influenţează formatul acesteia conţinutul? Răspunsurile la aceste întrebări sunt date de scriitorii români Gabriela AdameşteanuDaniela Crăsnaru şi Dan Lungu, prezenţi şi în antologia de nuvele Skräpliv („Viaţă de aruncat”).
Moderator: Jens Liljestrand, scriitor si critic literar.
În colaborare cu editura 2244

15.00-15.45 Scena de bandă desenată
Benzile desenate românesti: de la Epoca de Aur, pe stradă şi până la muzeu
Ilustratorul român Alexandru Ciubotariu în discuţie cu Anders Lundgren de la Biblioteca de Bandă Desenată Serieteket despre prezentul şi trecutul benzii desenate în România. Ciubotariu este cunoscut în România pentru Pisica Pătrată, un animal urban adorat de toţi, pe care îl poţi admira pe străzile din Bucureşti, precum şi în prima publicaţie de street art din România, apărută în 2010. Pasiunea lui Ciubotariu pentru istoria benzii desenate româneşti s-a concretizat în crearea unui muzeu al benzii desenate în anul 2011, găzduit o vreme de Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti şi care a continuat sub formă de proiect personal.
Program în limba engleză
În colaborare cu Biblioteca de Bandă Desenată Serieteket – Secţia promovare a benzii desenate Kulturhuset

15.20-15.30 Scena Mat & Trädgård
Mâncare şi literatură
Poetul român Mircea Dinescu, câștigător în România a numeroase premii literare, realizator al emisiunii TV „Politică şi delicateţuri”, va găti spectatorilor o apetisantă mâncare tradițională românească.

15.30-16.00 Standul României C02:02
Predarea limbii române în universităţile suedeze
Participă Coralia Ditvall, lector de limba română la Universitatea din Lund şi Ingmar Söhrman, profesor de limbi romanice la Universitatea din Göteborg.
Alf Lombard a început să predea limba română la Lund incă de la sfârşitul anilor ’30, iar de atunci româna a fost predată cu regularitate, în prezent, practicându-se învăţământul la distanţă cu un număr de aproximativ 100 de studenţi pe an, la diferite niveluri.

16.00-16.30 Standul României C02:02
Pisica roşie înaripată povesteşte
Cristiana Radu şi Irina Dobrescu din partea Clubului Ilustratorilor prezintă scena de ilustraţie contemporană din România.
Program în limba engleză
În colaborare cu editura pionier press

16.00–16.45 Sala de seminarii J1, etaj 2
În Europa de Est
După căderea Cortinei de Fier, ţările din Europa de Est s-au alăturat patrimoniului cultural european comun, dar au adus cu sine şi experienţa celor 50 de ani de existenţă petrecuţi în umbra comunismului. În acelaşi timp, întâlnim în literatură generaţii noi de europeni, din estul şi vestul continentului, care îşi caută locul şi identitatea într-un context care, mai demult, a fost dominat de un număr relativ scăzut de mari puteri europene culturale şi economice.
Având ca punct de plecare schimbul literar dintre Suedia şi România, traducătorii Anders Bodegård şi Sophie Sköld, alături de editorul Jonas Ellerström, aduc in discuţie premisele care guvernează ceea ce este tradus şi publicat din ţările Europei de Est. Cum acţionează editurile, ce importanţă au diversele programe naţionale de subvenţionare şi care este rolul traducătorilor?
Moderator: Stefan Ingvarsson, traducător
Organizator: Centrul de traduceri

16.30-17.00
 Standul României C02:02
La est de est şi Miskati intervine
La est de est de Anuţa Vârsta şi Miskati intervine de Livia Rusz sunt două cărţi de literatură pentru copii şi adolescenţi publicate recent de editura pionier press. Nikita şi Min-Ge se joacă cu cuvintele în două limbi complet diferite, română si coreeană, şi se completează reciproc de-a lungul întâmplărilor, în timp ce gemenii Mişu şi Kati o ajută pe Cenuşăreasa sa-şi găsească mai repede prinţul care trăieşte într-un regat ce aminteşte de România din vremea lui Ceauşescu. Participă Arina Stoenescu, editor şi designer.
În colaborare cu editura pionier press

17.00–17.30
 Editura 2244 la standul editurii Bonnier
Memoria şi vina- oglinda trecutului în prezent
Editorul Ingemar Nilsson poartă o discuție cu scriitorii Gabriela AdameşteanuDaniela Crăsnaru şi Dan Lungu despre antologia de nuvele Skräpliv („Viaţă de aruncat”) şi despre arta românească de a povesti din prezent.
În colaborare cu editura 2244

VINERI 27 septembrie

10.00-10.30 Standul României C02:02
Am sa construiesc o casă pentru noi la capătul lumii…
Puterea de a supravieţui şi capacitatea de a iubi – o discuţie despre universul romanului luiCătălin Dorian Florescu între acesta şi editorul Ingemar Nilsson.
Program în limba engleză
În colaborare cu editura 2244, Ambasada Elveţiei şi Pro Helvetia

10.00 – 10.25
 Scena Mică, Piaţa Internaţională
Mircea Cărtărescu : Semnalele memoriei
Mircea Cărtărescu despre cea mai recentă apariţie a sa în limba suedeză, romanul Travesti.  Mircea Cărtărescu este unul dintre cei mai de seamă scriitori ai României. Acesta discută cuKristina Henschen despre semnalele memoriei şi felul în care personajul principal al romanului se aseamănă cu scriitorul.
Program în limba engleză
În colaborare cu Scena Internaţională şi editura Albert Bonnier

10.30-11.00 Standul României C02:02
Constantin Caradja: un erou suedez-român de acelaşi calibru cu Raoul Wallenberg şi Oskar Schindler
Caradja a fost un prinţ, diplomat şi bibliofil român, care a salvat 51 000 de evrei români în timpul celui de-al doilea război mondial. Rozita Auer, rudă cu acesta, povesteşte despre activitatea acestuia.

11.00-11.20 Piaţa Internaţională
Femeia-jurnalist într-o Europă fără frontiere
Câtă libertate şi mobilitate au de fapt tinerele jurnaliste cu background multicultural în Europa de astăzi? O conversaţie despre provocări şi oportunităţi. Participă: Alexandra Pascalidou şiDana Grigorcea (România/Elveţia).
În colaborare cu Ambasada Elveţiei şi Pro Helvetia

11.00-11.30 Standul României C02:02
Dincolo de carte
Designerul Arina Stoenescu şi ilustratorul Alexandru Ciubotariu poartă o discuţie despre Casa de Poveşti Harap Alb, inspirată direct de Junibacken din Stockholm, şi Muzeul de Bandă Desenată din Bucureşti, două proiecte noi care abordează ilustraţia şi banda desenată dincolo de carte.
Program în limba engleză
În colaborare cu editura pionier press şi Casa de Poveşti Harap Alb

11.00-11.45 Sala de seminarii K1, etaj 2
Un trecut care bântuie
Încununat cu numeroase premii, scriitorul român Norman Manea revine la Târgul de la Göteborg cu ultima sa carte tradusă în limba suedeză Vizuina – un roman care examinează diaspora de scriitori români din Statele Unite, dar si scheletul din garderoba fiecăruia la mult timp după transformarea lor din refugiaţi est-europeni în respectaţi cetăţeni americani.
Întâlnim un profesor de religie cunoscut pe plan internaţional, cu simpatii de dreapta, pe cel mai bun ucenic al acestuia, asasinat în mod misterios într-o toaletă, precum şi câţiva prieteni din tinereţe ale căror destine continuă să se intersecteze pe continente diferite. Interlocutor: Agneta Pleijel, scriitor.
Program în limba engleză
În colaborare cu editura 2244

11.00-11.45 Scena de dezbateri
Cum scăpăm de cerşetorie?
Rromii migrează din România şi restul Balcanilor înspre oraşe din Nordul Europei, cum ar fi Göteborg. Care este reacţia societăţii şi a opiniei publice şi cum reuşesc rromii să se întreţină? Ziarul Faktum, care este vândut de către persoanele fără adăpost, dar şi de către altele excluse de societate – printre care se află un număr de 70 de persoane de etnie rromă – invită la o discuţie în grup alături de câţiva experţi şi specialişti în domeniu. Printre participanţi se numără şi Dezideriu Gergely, reprezentant al European Roma Rights Centre, fost consilier pe problemele rromilor al Guvernului României, Lee Saville, care a reuşit cu succes să determine societatea de etnie rromă din România să se întreţină din punct de vedere material, lucrând în strânsă legătură cu reprezentanţi ai poliţiei suedeze, dar şi cu alte autorităţi şi alţi factori de decizie politică.
În colaborare cu Faktum

11.30-12.00 Standul României C02:02
Două limbi, mai multe posibilităţi
Editura pionier press şi-a început activitatea în anul 1991 punând accent pe cărţile de autor, tipografia experimentală precum şi pe cărţile bilingve pentru copii şi adolescenţi. Încă de la început, aceasta a folosit activitatea editorială ca platformă de explorare a cărţii ca obiect şi artefact comercial şi cultural. Bilingvismul este pentru mulţi dintre copiii de astăzi o parte integrantă din educaţie. Ce înseamnă acest lucru şi ce posibilităţi se creează în întâlnirea dintre mai multe limbi?
În colaborare cu pionier press

12.00-12.30 Standul României C02:02
Lansarea romanului Cerul din burtă
Ioana Nicolaie, tradusă de curând în limba suedeză cu un roman de un lirism autentic, având ca temă prima experienţă de sarcină, poartă o discuţie cu editorul Madeleine Grive şi traducătorulInger Johansson despre această unică perioadă din viaţa unei femei, cu tot ce implică ea: sublimul şi incomodul, spiritualul şi trupescul, bucuria şi angoasa.
În colaborare cu 10TAL Bok

13.00-13.45 Sala de seminarii K1, etaj 2
În mintea unui scriitor
Mai mulţi critici literari au afirmat că opera lui Mircea Cărtărescu oferă acel sentiment de ”împlinire” pe care îl ai când pătrunzi în mintea unui scriitor. O minte populată de creaturi mitologice, halucinatorii şi de simboluri fantastice precum fluturi, lumini orbitoare, labirinturi, covoare nesfârşite şi uşi care conduc spre alte dimensiuni temporale.
Mircea Cărtărescu discută cu Sara Danius, membru al Academiei Suedeze, despre activitatea sa literară descrisă ca fiind „impresionantă” şi „magnifică”, „o experienţă de lectură ameţitoare” şi „un flux cu prezenţă magnetică”.
Program în limba engleză

14.00–14.20 Sala de seminarii F3, etaj 2
Drumul de la student de limbă suedeză la traducător 
Investigaţiile privind literatura subliniază importanţa predării limbii suedeze în străinătate în vederea formării de traducători calificaţi şi răspândirii literaturii suedeze în lume. Ce piedici şi posibilităţi întâmpină astăzi traducătorii? După valul de romane poliţiste, ce urmează pe listă? O discuţie între Björn Apelkvist, lector de limbă suedeză la Universitatea din Bucureşti şi Simona Ţenţea, traducător.
Moderator: Barbara Voors, Institutul Suedez.
Organizator: Institutul Suedez

14.00-14.45 Standul Romaniei C02:02
Limbajele diferite ale feminismului. O discuţie între trei scriitoare feministe din Estul, Vestul si Centrul Europei
Participă Gabriela AdameşteanuAna Luísa AmaralMarlene Streeruwitz şi Yvonne Ihmels.
ÎProgram în limba engleză
În colaborare cu Institutul Camões, Ambasada Austriei şi revista culturală Cora

14.00-15.00
 Salonul de Poezie
O oră de poezie românească
Svetlana Cârstean (recită în limba suedeză Athena Farrokhzad), Daniela Crăsnaru (recită în limba suedeză Jonas Ellerström), Athena Farrokhzad.

15.00-15.45 Sala de seminarii K1, etaj 2
Implicarea scriitorului în dezbaterea publică 
Atunci când o societate întâmpină probleme, de obicei scriitorii sunt aceia care se aruncă în dezbaterea publică şi militează pentru dreptate. Această implicare riscă sa pună în umbră activitatea literară a scriitorului şi să-l confrunte cu oprobiul public şi chiar cu pericolul de moarte, mai ales în statele autocratice. Unii scriitori refuză să îşi asume acest rol şi sunt de părere ca au dreptul la propriul lor turn de fildeş, asemeni oricărui alt cetăţean. Alţii consideră, însă, ca scriitorul are obligaţia de a fi devotat, cu orice preţ, faţă de societate. Răspunsul la această dilemă este oferit de Mircea Cărtărescu şi Norman Manea, care au experimentat personal toate laturile acestui angajament.
Moderator: Björn Wiman, şeful redacţiei de cultură a cotidianului Dagens Nyheter
Program în limba engleză

15.10-15.30 Standul Aftonbladet
Floarea de menghină
Svetlana Cârstean recită împreună cu traducătorul său, Athena Farrokhzad, din volumul de poezii Floarea de menghină, apărut de curând în traducere suedeză la editura Ramus. Cu un limbaj vizual brutal şi un joc cu felul în care istoria şi contemporaneitatea zugrăvesc forţa muncitorului, se redă aici starea societăţii, într-o comparaţie cu corpul uman, corp care poate fi al unei fete sau al unui băiat, se vorbeşte şi despre comunism şi prăbuşirea acestuia.
Organizator: Cotidianul Aftonbladet kultur şi editura Ramus

16.00-16.30 Standul României C02:02
Obiecte de memorie
Ce-şi aminteşte România postcomunistă despre epoca comunistă? Folosind o colecţie de obiecte de uz casnic ce crează ferestre în timp, antropologul Alyssa Grossman de la Universitatea din Göteborg îşi prezintă cercetarea în curs despre modul în care bucureştenii privesc înapoi spre ultimii 45 de ani de regim comunist la douăzeci de ani de la revoluţia din 1989.
Program în limba engleză

16.30-17.00 Standul României C02:02
Despre viaţă şi scris – întâlnire cu scriitorul şi omul Mircea Cărtărescu, în dialog cu poeta Cecilia Hansson
În operele sale Orbitor şi TravestiMircea Cărtărescu explorează conştiinţa umană, iar înJurnalul 1994-2003 acesta descrie, din perspectivă proprie, o perioadă revoluţionară din istoria României dupa căderea regimului lui Ceauşescu. Cum s-au inspirat reciproc scrisul şi viaţa? Şi cum a fost influenţat Cărtărescu ca scriitor, dar şi ca om, de situaţia politică actuală din România?
Program în limba engleză

17.00-17.30 Standul României C02:02
Bengt Berg despre România
Scriitorul şi parlamentarul suedez Bengt Berg în discuţie cu directorul Institutului Cultural Român de la Stockholm, Dan Shafran, despre experienţele şi trăirile sale legate de România.

17.00–17.45 Sala de seminarii J1, etaj 2
Mutter Courage şi fiicele ei: destinul feminin în literatura germană de astăzi
Scriitoarea austriacă Angelika Reitzer povesteşte în noua sa carte La noi despre o femeie tânără care-şi caută locul în viaţă după dezbinarea familiei sale. În romanul Baba Rada al scriitoarei elveţiene de origine română Dana Grigorcea este vorba despre o figură modernă, Mutter Courage şi familia acesteia, aflate la marginea societăţii româneşti după căderea regimului Ceauşescu. Ambele relatări aduc o critică virulentă la adresa societăţii şi abordează din toate unghiurile modelul de viaţă tradiţional al femeii. Angelika Reitzer şi Dana Grigorcea poartă un dialog despre reprezentarea în literatură a condiţiilor diferite de viaţă ale femeilor din Europa de astăzi.
Moderator: Irina Hron-Öberg, lector de limbă germană la Universitatea din Stockholm.
Program în limba germană
Organizator: Ambasada Elvetiei, Pro Helvetia şi Ambasada Austriei

SÂMBĂTĂ 28 septembrie

10.00-10.25
 Standul editurii Bonnier
Mircea Cărtărescu dă autografe
Organizator: Editura Albert Bonnier

10.00–10.30 Scena de literatură
Scriitorii mei români: Patru scriitori actuali în traducere 
Participă traducătoarea Inger Johansson
Organizator: Centrul Scriitorilor și Uniunea Scriitorilor din Suedia

10.00-10.30 Standul României C02:02
Două limbi, mai multe posibilităţi
Editura pionier press şi-a început activitatea în anul 1991 punând accent atât pe cărţile de autor și tipografia experimentală, precum şi pe cărţile bilingve pentru copii şi adolescenţi. Încă de la început, aceasta a folosit activitatea editorială ca platformă de explorare a cărţii în calitate de obiect şi artefact comercial şi cultural. Bilingvismul este pentru mulţi dintre copiii de astăzi o parte integrantă din educaţie. Ce înseamnă acest lucru şi ce posibilităţi se creează în întâlnirea dintre mai multe limbi?
În colaborare cu pionier press

10.30-11.00 Standul României C02:02
La est de est şi Miskati intervine
La est de est de Anuţa Vârsta şi Miskati intervine de Livia Rusz sunt două cărţi de literatură pentru copii şi adolescenţi publicate recent de editura pionier press. Nikita şi Min-Ge se joacă cu cuvintele în două limbi complet diferite, română si coreeană, şi se completează reciproc de-a lungul întâmplărilor, în timp ce gemenii Mişu şi Kati o ajută pe Cenuşăreasa sa-şi găsească mai repede prinţul care trăieşte într-un regat ce aminteşte de România din timpul dictaturii Ceauşescu. Participă Arina Stoenescu, editor şi designer.
În colaborare cu editura pionier press

11.00-11.45 Sala de seminarii H1, etaj 1
Cum sunt descrişi rromii în literatură?
Fără îndoială, rromii reprezintă unul dintre cele mai expuse popoare din lume: alungaţi în mod constant, expulzaţi din multe părţi ale Europei încă din secolul al XVI-lea, transformaţi în sclavi în alte părţi, decimaţi în timpul regimului nazist, excluşi de societatea comunistă, exploataţi de către organizaţiile infracţionale din Europa de astăzi. În literatură, rromii sunt adesea descrişi ca oameni ce se zbat la marginea societăţii, dar şi ca personalităţi viu colorate în simbioză profundă cu legile străvechi ale naturii. Cătălin Dorian FlorescuElisabeth Hjorth şi Varujan Vosganian, trei scriitori care descriu viata rromilor în cărţile lor actuale, precum și Dezideriu Gergely, director executiv al European Roma Rights Centre (ERRC) din Budapesta, discută despre cum diferitele mituri despre rromi trăiesc mai departe în literatura contemporană.
Moderator: Karl-Göran Karlsson, istoric şi scriitor.
Program în limba engleză
În colaborare cu editura Norstedts, Ambasada Elvetiei şi Pro Helvetia

11.20-11.40 Piaţa Internaţională
A scrie despre şi sub oprimare
Mircea Cărtărescu este unul dintre cei mai mari scriitori români. Timp de mai mulţi ani a scris din spatele Cortinei de Fier, sub cenzură. Sofi Oksanen este o apreciată scriitoare finlandeză, care, în cărţile sale despre Estonia aflată sub ocupaţie, descrie oprimarea, ipocrizia si trădarea.
Program în limba engleză
În colaborare cu editura Albert Bonnier

11.30-12.00
 Standul României C02:02
Björn Apelkvist: Formarea culturală ca mod de viaţă – despre şcoala filozofică din Carpaţi a lui Noica
Filozoful Constantin Noica a adunat în anii ’70 si ’80 un grup de tineri intelectuali şi a creat o oază de lumină în cea mai intunecată noapte a dictaturii comuniste. În Jurnalul de la Păltiniş al lui Gabriel Liiceanu această fascinantă activitate spirituală a fost documentată într-un mod personal, într-o lucrare care urma să devină un reper important în literatura română contemporană.

12.00-12.30 Standul Cotidianului Dagens Nyheter
Dialog între Mircea Cărtărescu, Norman Manea si Björn Wiman 
Program în limba engleză
Org. Cotidianul Dagens Nyheter

12.00-12.30 Standul României C02:02
Rouă pe stele
O conversaţie între poetul maghiar de origine română Sándor Kányádi şi traducătorul suedezOve Berglund. Discuția va fi urmată de o sesiune de semnare de carte.
În colaborare cu Institutul Balassi

12.30-13.00 Standul României C02:02
Ingmar Söhrman: Scriitorii si artiştii români din Franţa
Cum se face că Franţa a atras o serie din numele mari ale culturii române? Exemple sunt scriitorii Eugène Ionesco, E. M. Cioran, Paul Goma şi dirijorul Sergiu Celibidache, care a fost activ şi în Suedia.

13.00-13.45
 Sala de seminarii J1, etaj 2
Destinul armenilor
Despre tragedia armenilor se cunoaşte în continuare mult prea puţin, cu toate că aceasta a fost unul dintre cele mai grave dezastre din secolul XX, soldându-se cu cel puţin un milion de victime şi un număr mare de refugiaţi. Apreciat de criticii literari, romanul Cartea Şoaptelor al lui Varujan Vosganian a reuşit să adune laolaltă vocile armenilor de pretutindeni – începând cu propria familie a scriitorului aruncată de destin în estul României într-o altă dictatură, şi până la cei care s-au refugiat în America de Sud sau care au crezut în propaganda comunistă şi au ajuns în Republica Sovietică Armenească. Scriitorul român discută cu Ola Larsmo, scriitor şi preşedintele PEN – clubului suedez despre victimele uitate ale Armeniei, despre supravieţuitorii săi, dar şi despre cum au reuşit aceştia să-şi ducă cu ei tradiţiile străvechi pe meleaguri străine.
Program în limba engleză
În colaborare cu editura 2244

14.00-14.45 Sala de seminarii H1, etaj 2
Este exilul o parte din literatura română?
Câţi dintre noi ştiu că Paul Celan, E. M. Cioran, Eugène Ionesco, Herta Müller şi Tristan Tzara sunt născuţi în România? Şi ce importanţă ar avea acest lucru? Ce aduci cu tine atunci când vii într-o ţară străină şi într-o cultură nouă? Are literatura română vreun drept asupra copiiilor săi rătăciţi prin lume? Este oare literatura de exil o parte integrantă a literaturii române? Răspunsurile sunt oferite de trei tineri scriitori exilaţi plin de succes, născuţi cu toţii în România.Cătălin Dorian Florescu, scriitor al binecunoscutului roman Iacob se hotărăşte să iubească(stabilit în Elveţia), Dana Grigorcea (stabilită în Elveţia) şi Felicia Mihali (stabilită în Canada).
Moderator: Jonas Ellerström
Program în limba engleză
În colaborare cu Ambasada Elvetiei, Pro Helvetia şi AIEQ (Asociaţia de studii din Quebec)

13.30-14.00 Standul României C02:02
Două personaje literare din România şi Portugalia secolului XX
E. M. Cioran (1911–1995) şi Fernando Pessoa (1888–1935) sunt traduşi, discutaţi şi citaţi tot mai des. Ei se bucură astăzi de un adevărat cult şi sunt consideraţi, deseori, embleme ale culturii române, respectiv portugheze.
Participă Patricio FerrariDinu Flămând şi Marianne Sandels.
Program în limba engleză
În colaborare cu Institutul Camões

14.00-14.30 Standul României C02:02
Fascismul românesc: Mişcarea care a constituit o provocare pentru secolul XX 
Prezentare realizată deHenrik Arnstad, autor al lucrării Fascism iubit

14.00-15.00 Salonul de Poezie
O oră de poezie românească
Ioana Nicolaie (recită în limba suedeză Inger Johansson), Aase BergIoan Es. Pop (recită în limba suedeză Bengt Berg), Dinu Flămând (recită în limba suedeză Bengt Berg)

14.20-14.40
 Piaţa Internaţională
Tratamentul rromilor – o dilemă europeană
Se poate vorbi de o discriminare deschisă la adresa rromilor în Europa de astăzi, discriminare care îmbracă deseori forma excluziunii sociale
Participă Dezideriu GergelyBagir Kwiek şi Aaron Israelson.
Program în limba engleză
În colaborare cu Asociaţia de studii Sensus

14.30-15.00 Standul României C02:02
Mituri politice în România postcomunistă
Anamaria Dutceac Segesten, doctor în ştiinţe politice, vorbeşte despre miturile politice care au stat la baza identităţii naţionale româneşti după căderea regimului comunist.

15.00-15.45 Sala de seminarii H1, etaj 2
Cerul din burtă
Cerul din burtă de Ioana Nicolaie este un jurnal de o mare forţă lirică despre experienţa primei sarcini a unei femei în vârstă de 25 de ani. Scriitoarea descrie în imagini indrăzneţe modificările corpului şi creşterea fătului adăugând amintiri din copilărie şi voci din experienţele de sarcină ale altor femei. La publicare Cerul din burtă a devenit, prin puterea stilului și a subiectului, un caz literar în România. Ioana Nicolaie poartă o discuţie cu scriitoarea suedeză Aase Berg, care în prima parte a trilogiei sale despre maternitate, Forsla fett, descrie o sarcină din interiorul vieţii în pântec, acolo unde animalul şi umanul intră în simbioză.
Moderator: Madeleine Grive, redactor șef la revista 10TAL.
În colaborare cu 10TAL Bok

15.15-16.00 Standul României C02:02
Memoria ca formă de justiţie
Anul acesta se împlinesc 20 de ani de când a fost înfiinţat Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet, prima instituţie de acest gen din lume. Scriitor și fondator al Memorialului,Romulus Rusan povesteşte despre lupta de a păstra vie amintirea victimelor din perioada comunistă.

16.00-16.30 Standul României C02:02
A o lua de la capăt într-o ţară nouă
Cum este să ajungi în Suedia din România în zilele noastre în comparaţie cu acum câteva decenii? Monica Cristea, profesor şi membru în conducerea RIFFI, invită oaspeţi la o discuţie despre experienţele de imigrare şi integrare punând accentul pe Suedia şi România. Monica Cristea este născută în România si s-a mutat în Suedia în anul 1993. Aceasta se implică în activităţi voluntare concepute pentru a spori gradul de înţelegere al femeilor imigrante faţă de societatea suedeză şi pentru a consolida poziţia acestora în societate precum şi pentru a senzibiliza opinia publică cu privire la potenţialul femeilor imigrante.
În colaborare cu RIFFI – Asociatia Internaţională pentru Femeile Imigrante din Suedia

16.30-17.00 Standul României C02:02
Povestiri despre căutarea unei alte lumi – cartea şi biblioteca ca loc pentru aspiraţiile omului
Participă Norman ManeaIngemar Nilsson.
Program în limba engleză
În colaborare cu editura 2244

17.00-17.20 Sala de seminarii H1, etaj 2
Voci postmoderniste din România
Mircea Cărtărescu este unul dintre cei mai importanţi poeţi, eseişti şi romancieri români, având mai multe cărţi traduse în limba suedeză. Travesti este un scurt roman plin de densitate despre amintiri, halucinaţii şi vise. Interlocutor: Gunnar Nirstedt, editor.
Program în limba engleză
Org. Editura Albert Bonnier

17.30 – 18.00
 Standul României C02:02
Lansarea celui mai recent număr al revistei 10TAL 
Revista 10TAL lansează cel mai recent număr, dedicat poeziei româneşti.
Discuţie şi lecturi realizate de Mircea Cărtărescu şi Ioana Nicolaie.

DUMINICĂ 29 septembrie

11.00-11.20 Piaţa Internaţională
„Ce anume oare îmi şopteşti?”
Despre Cartea Şoaptelor şi soarta poporului armean din secolul trecut. Discuție între scriitorulVarujan Vosganian şi editorul Ingemar Nilsson.
Program în limba engleză
În colaborare cu editura 2244

11.00-11.30
 Scena de literatură
Priveşte înapoi cu blândeţe: Scriitorul în discuţie cu traducătorul
Participă Cătălin Dorian Florescu şi Ulrika Junker Miranda.
Program în limba engleză
În colaborare cu Centrul de Scriitori şi Uniunea Scriitorilor din Suedia

11.30-12.00 Standul României C02:02
Rectificare la paradis. Poezia română contemporană: Marin Sorescu, Gabriela Melinescu, Daniela Crăsnaru
Participă Daniela CrăsnaruJonas EllerströmDan Shafran
Program în limba engleză
În colaborare cu editura Ellerström

12.00-12.45
 Sala de seminarii H1, etaj 2
Psihologia naraţiunii
Scriitorul elveţian de origine română Cătălin Dorian Florescu este considerat drept unul dintre cei mai importanţi scriitori de limbă germană de astăzi. În eposul său de  familie viu colorat,Iacob se hotărăşte să iubească, scriitorul, având studii de psihologie, îmbină cu măiestrie un episod din istoria românească şi europeană cu experienţele dramatice de-a lungul primei jumătăţi a secolului XX ale personajului principal. O temă centrală din carte este capacitatea omului de a supravieţui în condiţii extrem de dificile fără a-şi pierde raţiunea şi speranţa. Ce importanţă au experienţele generaţiilor anterioare? Poate iubirea să depaşească toate obstacolele?
Moderator: Klas-Göran Karlsson, profesor de istorie.
Program în limba engleză
În colaborare cu Ambasada Elvetiei, Pro Helvetia şi 2244

13.00-13.30 Standul României C02:02
Traduceri din limba română în limba suedeză
Inger JohanssonDan Shafran şi Ingmar Söhrman
Bogata literatură română este mai puţin cunoscută în Suedia. Editura Coeckelbergh a publicat în anii ’70 un număr de romane, dar,cu excepția acestora, cele mai multe cărţi s-au tradus abia în ultimii ani. Este oare atât de greu să traduci realitatea literară românească în limba suedeză sau care este motivul pentru care literatura română nu este cunoscută mai bine în Suedia?

13.30-14.00 Standul României C02:02
Pisica roşie înaripată se intâlneşte cu copiii
O pisică roşie înaripată îi invită pe copii la un atelier plin de fantezie în compania Cristianei Radu şi a Irinei Dobrescu de la Clubul Ilustratorilor.
În colaborare cu editura pionier press

*Acolo unde nu este menționată limba, discuţiile au loc sau sunt traduse în limba suedeză.

Despre autor

avatar

Co-Fondator RomâniaPozitivă.ro, Florin este educator de emoție și gând pozitiv. Florin susține acest demers prin programele sale de training și prin platforma de informație și educație pozitivă www.RomaniaPozitiva.ro. Florin are peste 15 ani de experiență ca trainer pentru circa 8000 de participanți, iar domeniile de expertiză includ: "solution thinking" (gândire pozitivă aplicată pentru rezolvarea problemelor), antreprenoriat social, ”train the trainers”, managementul oamenilor/echipelor, management de proiect, recrutare şi selecţie, comunicare, echipe eficiente, teambuilding. Florin este mare fan de biciclete, mișcare în aer liber, muzică, uneori chiar clasică și indiană. Motivaţia principală a lui Florin este dorința de a schimba lucrurile în Bine în România și încrederea că asta se poate.

Comentează