Prima tigara la trezire nu face bine…dar stiai asta deja, corect?

0

FUMATUL ÎN PRIMELE 30 DE MINUTE DUPĂ TREZIRE CREŞTE CU 79% RISCUL ÎMBOLNĂVIRII DE CANCER PULMONAR[1]

Fumatul este, de obicei, văzut ca o slăbiciune relativ inofensivă şi tratat cu îngăduinţă. În realitate, fumatul este o boală cronică, dependenţa de nicotină. Cu cât mai multe ţigări fumăm într-o zi, cu atât creşte şi riscul îmbolnăvirii. Însă, în ce măsură este important momentul în care fumăm prima ţigară? Riscul la care ne supunem organismul este la fel de mare dacă fumăm prima ţigară de cum ne-am trezit, sau după un număr de ore?

Bucureşti, 8 septembrie 2011 – Un studiu[2] realizat de cercetatorii Colegiului de Medicină Penn State din Marea Britanie, pe un eşantion reprezentativ de 4.776 de persoane fumătoare, bolnave de cancer pulmonar şi de 2.835 de persoane fumătoare, cu plămâni aparent sănătoşi, şi publicat în revista “Cancer”, arată că pacienţii care fumează în primele 30 de minute după trezire sunt cu 79% mai predispuşi să dezvolte cancer pulmonar decât cei care amână fumarea primei ţigări cel puţin cu 1 oră de la momentul trezirii.

 

Explicaţia: Persoanele nerăbdătoare să fumeze prima ţigară în prima jumătate de oră de la trezire, inhalează o cantitate mare de nicotină pentru a-şi satisface nevoia de drog (dat fiind că în timpul somnului se sistează aportul de drog) şi, o dată cu aceasta, inhalează şi mai mult gudron – responsabil de efectele toxice ale fumului de tutun. Totodată, studiul arată că prima ţigară fumată în primele 30 de minute de după trezire influenţează modul în care persoana va fuma şi restul ţigărilor în acea zi. Astfel că persoana va fuma în acea zi cu aceeaşi intensitate pentru a inhala o cantitate mare de nicotină de care are nevoie şi, indirect, substanţele toxice, cancerigene.

Un alt studiu publicat în revista “Cancer”, realizat, de această dată pe un eşantion de 1.850 fumători sănătoşi şi pe 1.055 fumători bolnavi de cancer la cap şi la gât, a demonstrat că prima ţigară fumată în primele 30 de minute de la trezire creşte riscul de îmbolnăvire de cancer la nivelul capului şi al gâtului cu 59%.

Nevoia imperioasă de a aprinde o ţigară este manifestarea unei boli: dependenţa de nicotină. Iar când această nevoie este mai acută, încă de la primele ore ale dimineţii, este un semn clar al intensităţii dependenţei. Clasificarea internaţională a bolilor realizată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) plasează nicotina în rândul substanţelor care creează dependenţă, adică este un drog. Prin urmare, dependenţa de nicotină care apare ca urmare a consumului de tutun este o tulburare mentală şi comportamentală.”, a declarat Dr. Magdalena Ciobanu Coordonatorul Programului Naţional Stop Fumat.

 

Prof. Karl Fagerstrom din Suedia a propus în urmă cu mai mult de 15 ani testul care îi poartă numele şi care astăzi este acceptat la nivel internaţional ca instrument de evaluare obiectivă a dependenţei nicotinice (Anexa 1). Timpul în care se instalează dependenţa de nicotină depinde de cantitatea de ţigări fumată, de vârsta de debut, de sex (la femei se instalează mai greu dar şi renunţarea este mai dificilă) dar şi de anumiţi factori genetici – persoanele care au un defect la nivelul genei ce codifică citocromul P450, o proteină ce participă la degradarea nicotinei, fumează mai puţin şi renunţă mai uşor.

Este important să nu ne amăgim cu ideea că suntem ”doar” fumători ocazionali. Pe lângă faptul că riscăm ca, în timp, să devenim dependenţi de nicotină, nu trebuie să fiţi un fumător împătimit pentru a fi expus riscurilor de îmbolnăvire. Studii recente au demonstrat faptul că atât la femeile fumătoare cât şi la bărbaţi, consumarea a 1 – 4 ţigări pe zi este asociată cu un risc semnificativ mai mare de deces în urma bolilor de inimă, iar femeile sunt în mod special predispuse spre cancerul pulmonar şi spre boli de inimă.[3]

De la o atitudine aparent socială la boală e doar un pas. Nicotina, livrată prin fumul de tutun, ajunge în 6-7 secunde la creier, unde determină secreţia de dopamină, serotonină, noradrenalină,  substanţe care activează ”circuitul recompensei” – o reţea de neuroni responsabilă de producerea stării de satisfacţie, a plăcerii când faci un anume lucru sau ingerezi, inhalezi o anume substanţă. În timp, asocierea ţigării cu anumite momente ale zilei, contexte şi stări determină fumătorul să reacţioneze precum în experimentul lui Pavlov: apare stimulul, apare anticiparea recompensei şi imediat acţiunea pentru obţinerea acesteia – aprinderea ţigării. De aici şi necesitatea compulsivă de a intra în posesia tutunului – obiectul care te face să te simţi mai bine sau care îţi înlătură un disconfort. Persoana dependentă de nicotină resimte această nevoie cu cea mai mare intensitate dimineaţa, după abstinenţa din timpul nopţii. Un semnal care nu este urmat de recompensă declanşează frustrare. Semnalul poate fi însă atât extern (ocaziile care ”nu merg” fără o ţigară) cât şi intern (scăderea concentraţiei sanguine a nicotinei sub nivelul care menţine activ circuitul recompensei).”a declarat Dr. Magdalena Ciobanu, Coordonatorul Programului Naţional Stop Fumat.

Dependenţa de tutun este o boală cronică. Şi, ca orice boală, benficiază de un tratament medicamentos şi de îngrijire din partea medicului. În România, Programul Naţional Stop Fumat îşi propune să îi ajute pe acei oameni care îşi doresc din tot sufletul să renunţe la fumat şi au nevoie de ajutor de specialitate. O echipă de medici şi psihologi specializaţi în tabacologie, prezenţi în centrele Stop Fumat şi implicaţi cu sufletul în acest proiect, stau în slujba celor care vor şi cred că pot renunţa la această boală deosebit de gravă – dependenţa de nicotină. Datele de contact ale medicului şi ale psihologului pot fi găsite pe site: www.stopfumat.eu şi la la Tel Verde: 0800878673 (apelabil gratuit doar din Romtelecom) sau la 021 3356920.

În ciuda faptului că, la nivel mondial peste 5 milioane de oameni mor anual din cauza fumatului[4], dependenţa de nicotină este o boală cronică ce poate fi prevenită sau tratată cu ajutor medical de specialitate.

DESPRE PROGRAMUL NATIONAL STOP FUMAT:

Programul National Stop Fumat (www.stopfumat.eu), un program al Ministerului Sănătăţii, a luat fiinţă în urmă cu 4 ani şi este coordonat de Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”. Programul, susţinut cu ajutorul unei echipe de peste 60 de medici şi psihologi prezenţi la nivel local în peste 20 de oraşe din România îşi propune să ofere persoanelor care fumează platforma unui tratament complet (consiliere psihologică şi tratament medicamentos) conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi care se aplică în toate ţările civilizate ale lumii.

Programul Naţional Stop Fumat include: consiliere privind renunţarea la fumat, linia telefonică cu apel gratuit (cunoscută sub numele de Tel Verde) şi accesul la medicamente gratuite. Toate cadrele medicale incluse în program cred în eficienţa programului şi se implică cu tot sufletul în efortul tratării pacienţilor dependenţi de fumat. Pentru a intra în program, pacienţii trebuie să sune la Tel Verde: 0800 878 673 (apelabil gratuit doar din Romtelecom) sau la 021 3356920, ori să acceseze pagina de internet a programului (www.stopfumat.eu) pentru a afla unde se află cel mai apropiat medic specialist.

Despre autor

avatar

Co-Fondator RomâniaPozitivă.ro, Florin este educator de emoție și gând pozitiv. Florin susține acest demers prin programele sale de training și prin platforma de informație și educație pozitivă www.RomaniaPozitiva.ro. Florin are peste 15 ani de experiență ca trainer pentru circa 8000 de participanți, iar domeniile de expertiză includ: "solution thinking" (gândire pozitivă aplicată pentru rezolvarea problemelor), antreprenoriat social, ”train the trainers”, managementul oamenilor/echipelor, management de proiect, recrutare şi selecţie, comunicare, echipe eficiente, teambuilding. Florin este mare fan de biciclete, mișcare în aer liber, muzică, uneori chiar clasică și indiană. Motivaţia principală a lui Florin este dorința de a schimba lucrurile în Bine în România și încrederea că asta se poate.

Comentează