O nouă enigmă a dinozaurilor, elucidată de paleontologi

0

Din echipa internațională de cercetători face parte și Zoltán Csiki – Sava, profesor la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București

Hațeg, 16.01.2020 Un nou studiu, publicat recent în revista de specialitate Papers in Palaeontology, oferă un răspuns definitiv, oarecum surprinzător, în legătură cu identitatea unui tip enigmatic de coji de ouă fosile, prin utilizarea unei tehnici de investigație inovatoare.

Studiul a fost realizat de o echipă internațională de specialiști coordonată de Seung Choi de la Seoul National University (Coreea de Sud) și care îi include pe Yuong-Nam Lee de la aceeași instituție, alături de Miguel Moreno-Azanza (Universidade Nova de Lisboa; Museu de Lourinhã, Portugalia), Zoltán Csiki-Sava (Universitatea din București) și Edina Prondvai (Ghent University, Belgia, în prezent membră a Grupului de Cercetare în Paleontologie MTA-MTM-ELTE, Ungaria).

Echipa de cercetători a reușit să stabilească adevărata identitate a unui tip special de coji de ouă fosile, tip numit Pseudogeckoolithus, de la sfârșitul perioadei cretacice (de acum 85 până la 66 de milioane de ani). De câteva zeci de ani, aceste coji de ouă au pus în încurcătură paleontologii europeni.

Cojile de ou de tip Pseudogeckoolithus sunt larg răspândite în tot sudul Europei, și apar izolat și în nordul Africii. În România, ele sunt abundente în depozitele fosilifere cu resturi de dinozauri din Bazinul Hațeg, din Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului. Aceste coji sunt foarte subțiri (au grosimea mai mică de o treime de milimetru). În timp ce unele dintre caracteristicile lor microstructurale amintesc de cojile ouălor unor dinozauri carnivori (așa-numitele theropode), alte caracteristici sunt asemănătoare cu cojile de ouă ale actualelor șopârle gecko. Mai mult, aceste coji fosile prezintă o ornamentație unică alcătuită din mici noduri dispersate, ceea ce reprezintă o nouă similitudine cu cojile unor specii actuale de gecko. Ca atare, astfel de fosile erau deseori denumite simplu, de către cercetători, coji de tip ‘geckoid’.

Aceste coji ofereau indicii contradictorii despre asociațiile de fosile ale Europei de la sfârșitul Cretacicului. Datorită asemănărilor marcante cu cojile de ouă ale șopârlelor gecko actuale, Pseudogeckoolithus era deseori interpretat drept o dovadă a prezenței unor gecko primitivi în arhipelagul de insule tropicale ce se întindea peste sudul Europei către sfârșitul erei dinozaurilor” afirmă Zoltán Csiki-Sava de la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București, unul dintre co-autorii acestui studiu.

Pentru a clarifica identitatea animalului ce depunea ouăle de tip Pseudogeckoolithus, echipa a investigat astfel de coji de ouă de tip ‘geckoid’ descoperite în România (provenind din Geoparc, dar și din Depresiunea Transilvaniei, din apropierea localității Sebeș, jud. Alba), Ungaria și Spania. Printr-o tehnică de investigație inovativă, numită Analiză de Difracție prin Retrodifuzie de Electroni (Electron Backscatter Diffraction – EBSD), echipa a urmărit identificarea alcătuirii cristalografice de detaliu a acestor coji, și compararea cu cea a cojilor de ouă de gecko, precum și cu a celor de păsări sau de mici dinozauri prădători, strămoși ai păsărilor, așa-numitele maniraptore.

Azi cunoaștem destul de clar faptul că ouăle de gecko au o alcătuire cristalografică complet diferită de cea de dinozauri sau păsări. Așa că am decis să comparăm aspectul cristalografic al lui Pseudogeckoolithus cu cel a cojilor de ouă de gecko, de păsări moderne, dar și de mici dinozauri prădători, pentru a clarifica definitiv enigma oferită de Pseudogeckoolithus” apreciază Seung Choi, care a studiat în prealabil atât ouă de gecko, cât și de dinozauri prădători, folosind aceeași metodă de investigație.

Într-adevăr, rezultatele studiului au confirmat că Pseudogeckoolithus, cu o creștere a cristalelor ce progresează dinspre interiorul spre exteriorul cojii, are o alcătuire cristalografică fundamental diferită de cea a cojilor de ouă de gecko actual, la care creșterea cristalelor are loc dinspre suprafața înspre interiorul cojii. De fapt, cojile de Pseudogeckoolithus prezintă o cristalografie tipică păsărilor și strămoșilor lor maniraptorani, dintre care face parte și fiorosul Velociraptor, celebrul personaj negativ din filmul Jurassic Park.

Cojile de Pseudogeckoolithus sunt atât de subțiri și de fragile, încât în mod normal este dificil să găsim fragmente suficient de bine conservate care să prezinte toate trăsăturile tipice pentru cojile de ouă de theropode, cum ar fi prezența unor strate cu cristale aranjate diferit. Totuși, EBSD ne-a permis să identificăm astfel de structuri chiar și în coji mai prost conservate, confirmând că Pseudogeckoolithus nu aparține unor șopârle gecko. Ca atare, am eliminat dovezi care să sugereze – cum erau ele interpretate anterior – că gecko au fost prezente din abundență în Europa în Cretacicul târziu” consideră Miguel Moreno-Azanza de la Universidade Nova de Lisboa și Museu de Lourinhã. “Afinitățile ambigue ale lui Pseudogeckolithus au fost deja remarcate de Nieves López-Martínez și Monique Vianey-Liaud, care au identificat pentru prima dată astfel de coji în 1997. Ca atare, ele au clasificat cojile ca fiind de tip dinozaurian, deși le-au denumit ‘ouă pietrifiate de tip gecko – asta înseamnă Pseudogeckoolithus în traducere. Acum, tehnici noi de investigație ne-au permis să dovedim că observații lor inițiale erau corecte – aceste coji provin de la ouă depuse de dinozauri”, adaugă acesta.

De fapt, distribuția trans-europeană a cojilor de Pseudogeckoolithus sugerează prezența comună a unor dinozauri prădători de talie mică, asemănători păsărilor, în Europa Cretacicului târziu. “Răspândirea largă a cojilor de ouă de tip Pseudogeckoolithus este remarcabilă. Acestea apar practic peste tot în arhipelagul Cretacicului târziu, indiferent de poziția geografică, tipul de mediu sau vârsta precisă a rocilor. Ținând cont de abundența acestor coji, acum ne putem imagina ușor numeroase cete de mici dinozauri prădători, acoperiți de pene, care populau aceste insule tropicale, chiar dacă resturile lor fosile sunt foarte rare sau chiar lipsesc pe alocuri” explică Zoltán Csiki-Sava semnificația rezultatelor studiului.

În mod surprinzător, Pseudogeckoolithus prezintă numeroase caracteristici comune cu cojile de ouă de megapode, păsări moderne care nu își clocesc ouăle, ci le depun în movilițe construite din vegetație și sol. În interiorul acestor movilițe, în timp, materia organică intră în fermentație, producând în felul acesta căldura necesară pentru incubarea ouălor. Atât Pseudogeckoolithus cât și ouăle de megapode au coaja subțire, prezintă mici pori în formă de pâlnie pentru respirația embrionului și au o ornamentație formată din mici noduri dispersate pe suprafața oului – o combinație de caractere altfel extrem de rar întâlnită la păsările moderne. “Pe baza acestor trăsături, dar și a subțirimii cojilor, se poate concluziona că ouăle de la care provin fragmentele nu erau mai mari decât cele ale ciorilor (~ 3×4 cm) și erau depuse în cuiburi-movilă construite din vegetație. Totuși, animalele-mamă erau mai mari decât ciorile actuale, fiind probabil de dimensiunea unor găini, pentru că bazinul dinozaurilor avea un canal pelvian mai îngust, și deci puteau depune ouă relativ mai mici, comparativ cu păsările moderne” spune Edina Prondvai.

Acest studiu demonstrează convingător de ce și în ce fel metode analitice moderne și sofisticate devin din ce în ce mai importante în paleontologie. Acestea permit nu numai identificarea unor fosile chiar și atunci când metodele tradiționale nu funcționează, dar aruncă și o lumină nouă asupra distribuției, modului de viață și evoluției acestor viețuitoare demult dispărute” concluzionează Seung Choi, autorul principal al studiului.

Articolul care prezintă acest studiu poate fi accesat la adresa: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1002/spp2.1294

Sursa: © Julius T. Csotonyi (Canada)

Imaginile sunt destinate strict promovării în mass-media și pot fi publicate doar cu precizarea surselor. 

*********

Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului cuprinde întreaga Țară a Hațegului și are statut de sit UNESCO, parte a Programului Internaţional pentru Geoştiinţe şi Geoparcuri, care reuneşte 147 de teritorii din 41 de ţări incluse în Reţeaua Globală a Geoparcurilor, stabilite în urma unui proces de selecţie şi validare. Administrarea statutului de Geoparc Internațional UNESCO este realizată de Universitatea din Bucureşti. Geoparcul este un teritoriu cu valori naturale şi culturale, un program de dezvoltare durabilă, un brand care propune o călătorie în timp, în istoria de 4,6 miliarde de ani a Pământului, o stare de spirit a tuturor celor ce doresc să participe la renaşterea unor comunităţi şi este tărâmul de întâlnire ce îi reuneşte pe toţi cei care se simt ataşaţi de valorile tradiţionale, fie că sunt locuitori reali sau virtuali. Geoparcul cuprinde elemente de interes geologic deosebit alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric și cultural. Dinozaurii descoperiţi în Ţara Hațegului sunt unici în lume, importanța științifică și atractivitatea lor fiind sporită prin descoperirile de cuiburi cu ouă și pui de dinozauri, ale unor mamifere contemporane dinozaurilor și a unei reptile zburătoare gigantice (Hatzegopteryx), din grupul pterosaurilor.

Anul 2020 este unul cu o semnificație aparte pentru geoparc. Se împlinesc 20 de ani de la înființarea Rețelei Europene a Geoparcului, 15 ani de la acceptarea Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului în Rețeaua Europeană și Globală a Geoparcurilor și 5 ani de la recunoașterea UNESCO a geoparcurilor internaționale, prin Programul pentru Geoștiințe și Geoparcuri.

Pentru informații privind Geoparcul accesați: www.hateggeoparc.ro

Despre autor

avatar

Bun venit pe platforma de informație și educație pozitivă, RomâniaPozitivă.ro! Avem pentru tine peste 30 000 de exemple de Bine despre România de la peste 30 de autori și colaboratori încă din 2006. Susținem și programe educaționale în diverse tematici și am lucrat cu aproape 10 000 de participanți în ultimii 20 de ani. La acest cont de autor publicăm articole, comunicate de presă, opinii și imagini pe care le primim de la colaboratori și parteneri, dar selectăm acele date care se potrivesc cu ceea ce dorim să promovăm pe platforma noastră. De Bine despre România.

Comentează

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.