În 2018, România încă se confruntă cu inegalități în managementul cancerului de sân, comparativ cu alte țări din Europa

0

Fundația Renașterea și Centrul pentru Inovație în Medicină, cu susținerea unui grup de inițiativă format din ONG-uri, profesioniști din domeniul sănătății, reprezentanți ai autorităților și ai industriei farmaceutice au prezentat și analizat recent rezultatele studiului Inegalități și discrepanțe în managementul cancerului de sân avansat în România în comparație cu abordarea europeană. Realizat în septembrie – octombrie 2018 pe baza informațiilor publice, studiul a analizat situația pacientelor cu cancer mamar, evidențiind provocările majore în gestionarea eficientă a acestei boli, la nivel național.

Prima discrepanță identificată în managementul cancerului mamar în România, comparativ cu alte state din Europa, o reprezintă momentul de depistare a bolii. Peste jumătate din pacientele cu cancer (58,4%) sunt diagnosticate abia în stadiile III și IV, comparativ cu statele europene, unde 70-80% din cazurile noi de cancer sunt depistate în stadiile incipiente ale bolii (0, I și II).

Mai mult, cancerul de sân este una dintre principalele cauze de mortalitate pentru femeile din România: prima cauză pentru categoria de vârstă 15 – 49 de ani, a treia cauză pentru categoria 50 și 69 de ani și a patra ca dizabilitate (Globocan, 2018).

Anual, conform estimărilor, sunt diagnosticate cu cancer mamar 9.629 de femei la nivel național, iar numărul deceselor se ridică la 3.209. Printr-un calcul simplu, corelând statistici locale cu cele europene, poate fi estimat că, în condițiile în care rata mortalității în România ar fi similară cu cea europeană, numărul de decese ar fi 2.406, ceea ce înseamnă că înregistrăm un număr suplimentar de 800 de decese anual, comparativ cu statele europene. Mai mult, conform datelor analizate în cadrul studiului, fiecare persoană decedată din cauza cancerului de sân a pierdut prematur aproximativ 13 ani de viață.

O proporție semnificativă din numărul total de decese este reprezentată de pacientele cu cancer mamar în stadii avansate. Rata mare a cazurilor de cancer diagnosticate în stadiu avansat este cauzată, în primul rând de lipsa screening-ului organizat (România fiind una dintre puținele țări europene care încă nu are implementat un program de screening pentru cancerul de sân), dar și de nivelul scăzut al educației privind menținerea stării de sănătate și de accesul dificil la anumite servicii medicale și tratamente adecvate. Astfel, diagnosticarea tardivă ajunge să aibă consecințe majore, atât asupra speranței de supraviețuire și a calității vieții, cât și asupra resurselor financiare și sociale alocate de statul român pentru managementul fiecărui caz în parte și la nivel de sistem.

Costurile aferente cancerului de sân se împart în cheltuieli directe, alocate diagnosticului și tratamentului pacientelor (asistență medicală primară, servicii medicale în ambulatoriu de specialitate, spitalizare, tratamente oncologice și suportive, reconstrucție mamară), cât și în cheltuieli indirecte, reflectate de pierderea de productivitate potențială, cauzată de concediile medicale sau de îngrijire, de incapacitatea permanentă de muncă și de decesul prematur, la vârstă activă.

În anul 2017, costurile totale ale statului român presupuse de cancerul de sân au fost estimate la peste 1.2 miliarde de lei (peste 270 milioane Euro), ceea ce reprezintă 0.16% din PIB. Din această sumă, ponderea cea mai mare, de circa 70%, este a costurilor economice și sociale indirecte, iar restul de 30%, a costurilor medicale directe.

Din punct de vedere al provocărilor cu care se confruntă sistemul de sănătate românesc, studiul evidențiază accesul dificil la diagnostic de precizie și întârzierea inițierii tratamentului, diagnosticarea completă a bolii durând până la 3 luni sau chiar mai mult, fără ca pacientele aflate în stadii avansate de cancer să beneficieze de un traseu accesibil, dar și abordarea terapeutică fragmentată. În România nu avem implementate protocoale de colaborare în echipă interdisciplinară în managementul cancerului de sân, ceea ce se traduce prin navigare dificilă a pacientelor în sistem, timpi de așteptare foarte mari: de la depistarea bolii până la inițierea terapiei, cât și între consultații la diferite specialități medicale sau spitale.

Conform studiului Inegalități și discrepanțe în managementul cancerului de sân avansat în România în comparație cu abordarea europeană, în România sunt slab dezvoltate serviciile privind suportul psihologic și cel paliativ, și încă avem dificultăți în a asigura acces la tratamente și terapii inovatoare, în linie cu aprobările și recomandările europene. Cauzele sunt reprezentate de aprovizionarea discontinuă cu medicamente adecvate pentru tratamentul cancerului de sân, și actualizarea lentă a listei de medicamente compensate pentru includerea terapiilor noi, conform cu ultimele descoperiri din medicină și cele mai noi ghiduri medicale.

În condițiile în care în România numărul pacientelor cu cancer de sân avansat este mai mare decât în alte țări europene, gestionarea acestor cazuri este deficitară din toate punctele de vedere. Drept urmare, ne confruntăm cu o rată a mortalității ridicată, șanse de supraviețuire reduse, calitatea vieții scăzută, atât pentru paciente, cât și pentru aparținători și, nu în ultimul rând, cu costuri sociale și economice mai mari. Această realitate subliniază nevoia unor soluții strategice și coerente care să fie centrate pe pacienți și care să ofere claritate asupra traseului prin sistem – de la screening, la diagnosticare, apoi tratament și recuperare”, a declarat Mihaela Geoană, președinte Fundația Renașterea.

Pornind de la studiul realizat, grupul de inițiativă a lansat Apelul pentru schimbare în managementul cancerului mamar în România. Acesta reprezintă un prim pas în îmbunătățirea situației pacientelor cu cancer de sân, materializat în propunerea de elaborare a Planului Strategic pentru Cancerul de Sân, un program de politici de sănătate publică, format dintr-un set de măsuri și tactici specifice, care să îmbunătățească serviciile dedicate pacientelor cu cancer mamar.

Principalele direcții incluse în acest Plan Strategic sunt: optimizarea timpului de așteptare pentru accesul la investigații și tratament adecvat, implementarea unui registru național de cancer de sân, a unui program național de screening organizat, demararea unor campanii de educare și informare și stimularea în sistemul de sănătate a unei abordări medicale preventive, nu doar curative.

Orice organizație angajată în îmbunătățirea îngrijirii persoanelor care suferă de cancer mamar în Romania este binevenită să se alăture efortului comun al grupului de inițiativă, pentru a asigura șansele de reușită în ceea ce privește dezvoltarea și implementarea Planului Strategic pentru Cancerul de Sân în România.

Alături de Fundația Renașterea, reprezentant pentru România a Europa Donna (Coaliția Europeană pentru Cancerul Mamar) și Centrul pentru Inovație în Medicină, din grupul de inițiativă fac parte: Comisia pentru Sănătate şi Familie a Camerei Deputaților, Societatea Națională de Oncologie Medicală din România (SNOMR), Asociația de Sprijin a Pacientului Oncologic și Novartis Pharma Services România SRL.

Despre Fundația Renașterea

Înființată în 2001, Fundația Renașterea a adus pentru prima dată în atenția publicului din România problema cancerului de sân, având de-a lungul timpului o permanentă activitate de informare asupra importanței controalelor medicale periodice pentru depistarea la timp și tratarea cu succes a maladiei.

Începând cu data de 5 februarie 2008, prin Hotărâre de Guvern, Fundației Renașterea i s-a recunoscut statutul de utilitate publică.

Printre realizările importante obținute se numără Centrul Medical de Excelență – Renașterea, specializat în diagnosticarea precoce a cancerului de sân, genital și pulmonar. Fundația a inițiat Unitatea mobilă de diagnostic pentru sân și col uterin, primul program de investigații medicale gratuite oferite femeilor din orașe mici și din mediul rural. Pentru orice informații suplimentare, vă rugăm să accesați: http://fundatiarenasterea.ro/.

Despre Centrul pentru Inovație în Medicină

Centrul pentru Inovație în Medicină a luat ființă în anul 2014, cu scopul de a face din inovația în medicină o realitate pentru cetățeni, pacienți, medici și sistemul de sănătate din România, în ansamblu. 

Pentru atingerea acestui obiectiv, Centrul pentru Inovație în Medicină își desfășoară activitățile pe 4 paliere: comunicare (platforma Raportul de Gardă, lider al pieței de comunicare a sănătății din România), educație (cursul “Comunicarea Inovației, Inovație în Comunicare”, Școala Europeană de Medicină Personalizată), policy (Raportul Anual “State of Innovation”, evenimentul anual “Știința întâlnește Politicienii”, Conferința de Medicină Personalizată, programul Oncology Innovation Agenda, programul “Biotehnologia și medicamentele biologice”) și cercetare (proiectul IT Future of Cancer Treatment). 

Principalele arii de expertiză ale Centrului pentru Inovație în Medicină sunt: medicina personalizată, biotehnologia și medicamentele biologice, medicina digitală, imuno-oncologia, cancer policy, patient empowerment. 

Pentru informații suplimentare, vă rugăm contactați:

  • Simona Oprea, PR Director Golin – SOprea@Golin.com, +40 758 243 642

Despre autor

avatar

Bun venit pe platforma de informație și educație pozitivă, RomâniaPozitivă.ro! Avem pentru tine aproape 30 000 de exemple de Bine despre România de la peste 30 de autori și colaboratori încă din 2006. La acest cont de autor publicăm articole, comunicate de presă, opinii și imagini pe care le primim de la colaboratori și parteneri, dar selectăm acele informații care se potrivesc cu ceea ce dorim să promovăm pe platforma noastră. 12 ani De Bine despre România.

Comentează

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.