Impotența clasei politice în soluționarea problemelor stringente ale sectorului forestier din România

0

Începând cu anul 2011 Codul Silvic, legea nr. 46 / 2008 – Biblia sectorului forestier, se află într-o permanentă dezbatere ce ține capul de afiș pe holurile ministerului, parlamentului, în mediul academic, non-guvernamental, întreg sectorul forestier și în mass media. Se așteaptă în zadar soluționarea problemelor din silvicultura românească, fiind evident că această inițiativă apare și dispare fără ca politicienii să îndrăznească o soluție atât de necesară.

După ce a fost aprobat de Senat, de comisiile de silvicultură și de mediu din cadrul Camerei Deputaților, proiectul de modificare a Codului Silvic PLx nr. 436 / 2014 era inclus pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților azi 30 septembrie. Aceasta ar fi fost ultima reunire a plenului Camerei Deputaților până la vacanța electorală. Cu toate acestea, în urma eforturilor de lobby ale organizațiilor non-guvernamentale din ultimile zile, avem în prezent confirmarea că votarea în plen a acestui proiect de modificare a Codului Silvic va fi amânată până la finalizarea campaniei electorale.

Câteva întrebări fără răspuns:

1. De ce, dacă toți factorii interesați din toate sectoarele au fost de acord cu soluția propusă prin prezentul proiect de îmbunătățire a Codului Silvic (PLx nr. 436 / 2014), parlamentarii nu au curajul să adopte aceste modificări în ședința plenului Camerei Deputaților de pe 30 septembrie?   (întregistrarea ședinței comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din data de 22 septembrie 2014 în cadrul căreia reprezentanți ai R.N.P. – ROMSILVA, Asociația Administratorilor de Păduri din România, Asociația Forestierilor din România, Federația Proprietarilor de Păduri din România – NOSTRA SILVA și organizația WWF și-au exprimat sprijinul față de proiectul de modificare a Codului Silvic:http://www.cdep.ro/co/sedinte.lista?tip=4&an=2014)

2. De ce sunt amânate soluțiile identificate pentru dezvoltarea durabilă a sectorului de prelucrare a lemnului și asumarea de măsuri antimonopol pentru sectorul de prelucrare primară a lemnului?   (articolul 60 din PLx nr. 436 / 2014 – prezentul proiect de îmbunătățire a Codului Silvic ar fi incurajat prelucrarea superioară a lemnului în România investind astfel în comunitățile locale prin crearea de noi locuri de muncă o dată cu respectarea drepturilor și aspirațiilr comunităţilor locale)

3. Beneficiarii direcţi ai serviciilor de mediu oferite de pădure af fi fost obligați să contribuie prin plăți compensatorii la susținerea măsurilor restrictive, pe care acum le suportă doar proprietarii de păduri. De ce nu sunt promovate și se amână aceste soluții de finanțare alternativă pentru  sectorul forestier? Mai ales în condițiile în care beneficiarii direcți ai acestor servicii de mediu (microhidrocentralele, furnizorii de apă potabilă și industrială, stațiunile turistice etc.) realizează profit pe seama acestora? Este firesc ca acești beneficiari să susțină eforturile de conservare. Aceste obligatii restrictive NU pot să rămână doar pe seama prorietarilor.   (lucru care ar fi fost posibil prin articolele 11 și 15 din PLX nr 436 / 2014 – proiectul de modificare a Codului Silvic)

4. De ce Camera de Comerț și Industrie Americană (AmCham) a condamnat fără argumente juridice temeinice prezenta propunere de modificare a Codului Silvic? Este oare îngrijorată că nu va mai beneficia de resursa brută de lemn din România? Spre exemplu: cifrele unui importator american de lemn din România arată nivelul afacerilor cu cherestea din țara noastră:http://www.zepol.com/Importer/North-America/USA/Pacific/Oregon/Beaverton/American-International-Forest-Products.aspx

5. De ce prezentul proiect de modificare a Codului Silvic PLx nr. 436 / 2014 a fost combătut de către opozitie doar cu argumente nefondate juridic?  Ministrul Delegat privind pădurile, apa și piscicultura, doamna Doina Pană, a explicat în recentul interviu acordat televiziunii naționale efectele benefice ale prezentului propiect de modificare a Codului Silvic (începând cu minutul 10:00): http://stiri.tvr.ro/radarul-aurului-verde-si-problema-impaduririlor–ministrul-doina-pana-la-interviurile-telejurnalului_50630.html Există de asemenea și explicații formulate de către WWF România prin care sunt relevate efectele benefice ale acestui proiect de modificare a Codului Silvic: http://romania.panda.org/?229252/Poziia-WWF-Romnia-fa-de-Codul-Silvic

În acest context este de prisos să mai punem întrebări de ce nu sunt soluționate nevoile de conservare a biodiversității pe care prezentul proiect de modificare a Codului Silvic (PLx nr. 436 / 2014) le aducea. (spre exemplu: modificările articolului 26 ar fi cuprins ca autorizațiile de exploatare a lemnului să cuprindă obligații referitoare la respectarea măsurilor de conserare și monitorizare a biodiversității; înființarea catalogului pădurilor virgine și cvasivirgine din România; conservarea la nivel de peisaj forestier; conservarea lemnului mort).

Atitudinea parlamentarilor din România este profund condamnabilă pentru că nu a găsit de cuviință să soluționeze aceste problemele prioritare pentru bunăstarea comunităților locale. Solicităm ca acest proiect de modificare a Codului Silvic să fie luat în discuție și să evităm ca la revenirea din campania electorală să găsim aprobat în pripă un proiect de modificare a Codului Silvic care să accentueze problemele cu care deja se confruntă sectorul forestier. (după alegeri nemaifiind presiunea opiniei publice, ne putem aștepta la orice variantă).

Despre autor

avatar

Înființată în 2008, EcoAssist are drept misiune generarea unei mișcări sociale în domeniul protecției mediului care implică, în primul rând, voluntarii. “Impactul proiectelor realizate prin EcoAssist a dus la mobilizarea unui număr mare de oamenii, iar eu am crezut întotdeauna că oamenii care petrec timp în folosul comunității sunt exact oamenii de care România are nevoie”, mărturisește Liana Buzea, fondator EcoAssist. “Plantăm fapte bune în România” este inițiativa națională de împădurire pe bază de voluntariat, aflată sub Înaltul Patronaj al Alteţei Sale Regale Principesa Margareta a României și începută de EcoAssist în 2011, Anul internațional al pădurilor și Anul European al voluntariatului. Misiunea inițiativei este aceea de a crește și proteja păduri. Din portofoliul EcoAssist, mai fac parte, alături de “Plantăm fapte bune în România” și ale proiecte. EcoAssist este inițiatorul și reprezentantul legal al primei ediții a "Let's Do It, Romania!" – mișcarea internațională de curățarea țării într-o singură zi, prin implicarea societății civile, a cetățenilor și a autorităților, “Salvați Spațiile Verzi”, campanile națională de advocacy și lobby pentru legislația spațiilor verzi sau “Broșura ECO”, ce a avut drept obiectiv promovarea ecologiei în București.

Comentează