Anticoronavirus - exemple de implicare socială și soluții pentru gestionarea pandemiei

Filmul „Traditii si obiceiuri romanesti de Craciun”

0

Cu prilejul sarbatorilor Craciunului si Anului Nou, Centrul Cultural «Dunarea de Jos» din Galati, in parteneriat cu Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica de la Venetia, va proiecta online, marti 22 decembrie 2020, incepand cu ora 11,00, pe pagina Facebook a Institutului, filmul «Traditii si obiceiuri romanesti de Craciun» (16,33 min.), subtitrat in limba italiana. Scurtmetrajul contine o serie de colinde specifice zonelor etnografice din Moldova si nord–estului Munteniei, care continua a fi conservate si promovate in perioada Craciunului si a Anului Nou in mediul rural, pastrator al unor pretioase traditii si obiceiuri transmise din generatie in generatie. In perioada sarbatorilor Craciunului si Anului Nou, vechile traditii si obiceiuri romanesti se manifesta pregnant in cadrul comunitatilor rurale. Prin urmare, filmul «Traditii si obiceiuri romanesti de Craciun» este menit sa ofere publicului o selectie reprezentativa a manifestarilor autentice ale lumii rurale, care pastreaza si pune in valoare originalitatea colindului si vitalitatea costumelor populare caracteristice comunitatilor locale in momentele de agregare sociala prilejuite de sarbatoarea Craciunului si trecerea in Noul An. Scurtmetrajul reuneste o selectie, prin relevanta si vechime, de colinde de Craciun si An Nou specifice lumii satelor aduse in atentia publicului de toate varstele in cadrul editiilor Festivalului de datini si obiceiuri de Craciun si Anul Nou «Tudor Pamfile», desfasurat anual la Galati si organizat de Centrul Cultural «Dunarea de Jos». Cetele de colindatori, urmand traditiile romanesti de Craciun si Anul Nou, se remarca prin costumele populare originale si pitoresti, prin particularitatea mastilor si a instrumentelor utilizate, contribuind astfel la recrearea atmosferei traditionale festive a satelor. Filmul cuprinde fragmente din interpretarea grupurilor de folclor si de colindatori, in cadrul editiilor Festivalului de datini si obiceiuri de Craciun si Anul Nou «Tudor Pamfile», provenind din judetele Galati (Vladesti si Vanatori), Vrancea (Nereju), Vaslui (Negresti), Bacau (Agas), Iasi (Miroslavesti), Neamt (Piatra Neamt), Suceava (Stroiesti) si Botosani (Copalau si Cordareni).

Craciunul a fost, alaturi de Paste, cea mai importanta sarbatoare pentru romani, fiind insotita de numeroase traditii si obiceiuri care s-au transmis din generatie in generatie. Sarbatoarea Craciunului prilejuia in trecut, in lumea satelor, nu doar celebrarea nasterii Mantuitorului, ci si o serie de ritualuri legate de cultele precrestine care au ajuns apoi sa simbolizeze renovarea timpului si reinstaurarea ordinii prin Nativitate. Sarbatoarea Craciunului a pastrat numeroase elemente precrestine in religiozitatea populara, obiceiuri ce aveau valente mitico–magice. Postul din Ajunul Craciunului implica alegerea cu grija a alimentelor ce puteau fi consumate, toate acestea fiind legate de simbolistica belsugului, norocului si armoniei in familie. Colindul, ca obicei romanesc de Sarbatori, a cunoscut o varietate regionala ce a condus la forme de manifestare specifice zonelor etnografice din intreaga tara. Colindatorii incepeau uratul in dimineata de Ajun, organizati in grupuri, si primeau de la gazde daruri traditionale: colaci, nuci, mere, etc. Colindatorii de la sate purtau adesea masti grotesti care intruchipau spiritele malefice ce trebuiau alungate de gospodarii darnici, astfel se prefigura un an rodnic si lipsit de epidemii si epizootii. Colindele, prin care copiii si tinerii intampinau si sarbatoreau venirea lui Iisus Hristos pe pamant, rasunau in Ajun si de Craciun, astazi cele mai cunoscute fiind «Steaua», «Plugusorul» si «Sorcova», desi la fel de frecvente si apreciate de comunitate erau colindele mai complexe ca «Vasilca» si «Viflaimul», ca si jocurile de masti: «Capra», «Ursii», «Cerbul», «Breaza», etc.

Consiliul Judetean Galati si Centrul Cultural «Dunarea de Jos» organizeaza anual Festivalul de datini si obiceiuri de Craciun si Anul Nou «Tudor Pamfile», ce reuneste grupuri de colindatori din mai multe judete din Moldova, Muntenia si Dobrogea. Au fost prezente la festival, de-a lungul timpului, cete de uratori din comunele galatene: Schela, Tulucesti, Rediu, Beresti, Mastacani, Piscu, Branistea, Vanatori si Baleni; dar si din judetul Braila: Gropeni si Ciocile; din judetul Vaslui: Solesti si Muntenii de Sus; din Tulcea: Luncavita; din Bacau: Balcani; din Vrancea: Nereju, etc. Paul Buta, artist creator de masti traditionale, actor la Teatrul National de Opera si Opereta «Nae Leonard» din Galati, etnolog si documentarist la Centrul Cultural «Dunarea de Jos», statornic organizator al manifestarii cultural–folclorice, considera ca «Festivalul este un eveniment cultural ce promoveaza si incurajeaza autenticul in creatia populara, indeosebi obiceiurile care se transmit din generatie in generatie, in comunitatile rurale. Participantii, costumati in straie populare traditionale, extraordinar de frumoase si bine pastrate, au purtat tot felul de masti si piese de imbracaminte traditionale pentru reprezentarea dansurilor, precum „capra”, „ursul”. Colindatorii aveau cu ei in talie talangi metalice grele pentru a face un zgomot asurzitor pentru alungarea spiritelor rele». Colindatori participanti la editiile festivalului au incantat publicul cu sunetele scoase din instrumentele de suflat vechi si au impresionat prin coregrafia executata cu acuratete. Conform traditiei, colindatorii se adunau mai intai in Biserica, unde primeau binecuvantarea preotului pentru a vesti nasterea lui Iisus din Nazaret, apoi porneau in cete la colindat gospodariile satului de origine si chiar pe cele ale localitatilor invecinate. Printre colindele culese din mediul rural si readuse in atentia publicului in editiile festivalului, pot fi mentionate: «Plugul mare de flacai» din Mastacani; «Colinde traditionale» din Namoloasa; «Capra», «Hatalul», «Plugul» din Tecuci; «Colindatorii» din Costache Negri; «Colindul» din Schela; «Plugul mare» din Brahasesti; «Colinde, stea si plug» din Branistea; «Capra» din Buciumeni; «Mocanasii» din Suceveni; «Colinde si plug» din Radesti; «Grupul de batrani cu colinde» din Tulucesti; «Plugul» din Beresti; «Colinde, jienii, plugul si ursul» din Rediu; «Plugul mare» din Jorasti, etc. In satele din judetul istoric Covurlui este specific spectacolul folcloric «Jienii», al carui personaj principal este haiducul Iancu Jianu, ce capata, insa, in contextul Sarbatorilor Craciunului, valente mistice si se alatura unor figuri mitologice in lupta pentru un An Nou linistit si prosper. Filmul «Traditii si obiceiuri romanesti de Craciun» isi propune sa prezinte publicului italian toate aceste manifestari originale prilejuite de celebrarea Craciunului si a Anului Nou in universul rural, ce a pastrat si transmis vechile datini si obiceiuri populare ca o parte a trairilor autentice care animau comunitatile satelor in perioada Sarbatorilor de iarna.

«Traditii si obiceiuri romanesti de Craciun» scurtmetraj (16,33 min.) disponibil in vizionare pe pagina Facebook a Institutului Roman de Cultura si Cercetare Umanistica de la Venetia, marti, 22 decembrie 2020, la ora 11,00

O productie ideata si realizata de Centrul Cultural «Dunarea de Jos» din Galati in parteneriat cu Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica de la Venetia

Proiect video de Cristian Luca si Paul Buta

Operator – montaj video: Costel–Adrian Radu

Post-productie, editare, sincronizare: Costel–Adrian Radu

Narator: Eugenia Notarescu

Subtitrare: Paul Buta

Traducere in limba italiana de Anita Paolicchi

Despre autor

avatar

Bun venit pe platforma de informație și educație pozitivă, RomâniaPozitivă.ro! Avem pentru tine peste 30 000 de exemple de Bine despre România de la peste 30 de autori și colaboratori încă din 2006. Susținem și programe educaționale în diverse tematici și am lucrat cu aproape 10 000 de participanți în ultimii 20 de ani. La acest cont de autor publicăm articole, comunicate de presă, opinii și imagini pe care le primim de la colaboratori și parteneri, dar selectăm acele date care se potrivesc cu ceea ce dorim să promovăm pe platforma noastră. De Bine despre România.

Comentează

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.