Europa epuizează resursele planetei. De mâine consumăm resurse naturale care aparțin generațiilor viitoare

0

Cetățenii UE consumă 20% din resursele naturale ale planetei, deși reprezintă doar 7% din populația lumii.

  • Acest consum este direct responsabil pentru fenomenele meteo extreme resimțite din ce în ce mai des pe continent.
  • Este important să ne asigurăm că UE atinge emisii nete zero până în 2040

București, 9 mai 2019. Dacă toată lumea ar avea același stil de viață ca cetățenii europeni, mâine, 10 mai, am fi epuizat resursele pe care Pâmântul le poate genera într-un an, conform celui mai recent raport WWF și datelor Global Footprint Network. Mai mult decât atât, impactul UE asupra resurselor planetei este inechitabil: UE utilizează până la 20% din biocapacitatea Pământului, cu doar 7% din populația lumii.

În contextul în care tot azi începe Summit-ul UE la Sibiu, se pune problema dacă șefii de state și guverne din UE înțeleg acest fenomen și consecințele lui și sunt pregătiți să ia decizii ferme pentru o dezvoltare europeană cu adevărat durabilă și pentru stoparea pierderii accelerate a biodiversității și a acțiunilor care accentuează impactul schimbărilor climatice.

Ne afundăm și mai mult în datorii pe care nu le vom putea achita vreodată

La nivel global, Earth Overshoot Day sau ziua în care terminăm resursele Pământului și începem să consumăm din resursele pe care ar trebui să le moștenească generațiile viitoare a picat anul trecut pe 1 august, o dată marcată din ce în ce mai devreme în calendar, în fiecare an. Pentru a acoperi necesarul de resurse naturale consumat în prezent de UE, am avea nevoie de 2,8 planete, mult peste media mondială, care este de aproximativ 1,7 planete și depășește ceea ce este sustenabil pentru planeta noastră.

Începând cu anii 1970, cerem de la Pământ mai multe resurse decât acesta poate genera într-un an și ne afundăm și mai mult în datorii pe care nu le vom putea achita vreodată. Consecințele acestui consum excesiv sunt reprezentate de pierderea biodiversității, defrișări, diminuarea drastică a stocurilor de pește, deficitul de apă, eroziunea solului, poluarea aerului și schimbările climatice, ceea ce duce la fenomene meteorologice extreme mai frecvente, cum ar fi secetele, inundațiile și incendiile. Aceste amenințări, la rândul lor, provoacă tensiuni și conflicte și agravează inegalitățile socio-economice.

60% din amprenta ecologică a UE este alcătuită din carbon. Temperaturile lumii au crescut deja cu aproximativ 1 ° C, iar Europa a început deja să simtă impactul. Potrivit Agenției Europene de Mediu, inundațiile, secetele, valurile de căldură și alte fenomene meteo extreme au cauzat pierderi economice de 453 miliarde de euro între 1980 și 2017, dar și pierderi de vieți omenești: peste 115 000 de persoane din întreaga Europă[1].

Cel mai recent raport WWF – Living Beyond Nature’s Limits (n.r. Consumând peste limitele naturii) subliniază numeroasele diferențe dintre amprentele ecologice ale statelor membre ale UE și cele ale altor țări din lume. De asemenea, arată că, în pofida unor mari variații între țările UE, nici una dintre ele nu funcționează la un nivel sustenabil. Acesta reiterează concluziile din raportul științific al Platformei Interguvernamentale pentru Biodiversitate și Servicii Eosistemice (IPBES) [2] și oferă recomandări privind schimbările urgente necesare pentru a utiliza mai sustenabil resursele naturale.

Raportul este lansat în același timp în care șefii de stat și de guvern ai UE se întâlnesc la Sibiu la summit-ul pe tema „Viitorul Europei” [3] și cu doar două săptămâni înainte de alegerile din UE.

Reuniți la Sibiu la Ziua Europei pentru a discuta despre planurile strategice ale Uniunii în anii următori, șefii de state și guverne vor adopta Declarația de la Sibiu, care ne va trimite un mesaj de unitate și încredere în acțiunile europene comune. În urma discuțiilor de la Sibiu se va formula Agenda Strategică a UE 2019-2024 care va fi adoptată la Consiliul European în iunie.

În draftul declarației discutată deja de guvernele statelor membre se menționează angajamentul de a se păstra viitorul pentru generațiile următoare ale europenilor și de a aborda împreună problemele globale, cum ar fi conservarea mediului înconjurător și combaterea schimbărilor climatice.

În acest context, WWF România solicită ca Agenda Strategică 2019-2024 să facă o prioritate fermă din dezvoltarea durabilă și lupta împotriva schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității. Este important să protejăm și refacem natura sălbatică din Europa până în 2030 și să ne asigurăm că UE atinge emisii nete zero din perspectiva schimbărilor climatice până în 2040.

Politicile durabile ar putea a spori semnificativ economia UE, prin investiții, inovare mai rapidă, economii privind costurile și prin crearea de locuri de muncă noi. De exemplu, atingerea nivelului zero al emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050 ar duce la creșterea PIB cu 2%, la creșterea ocupării forței de muncă, la beneficii pentru sănătate în valoare de 200 miliarde de euro pe an și la economisirea a 2-3 trilioane de euro prin renunțarea la importurile de combustibili fosili [4].

Plasarea dezvoltării durabile în fruntea agendei strategice Viitorul Europei, care recunoaște necesitatea de a aborda și stopa pierderea biodiversității și de a stabili un obiectiv ambițios, dar realizabil, de a atinge până în 2040 emisiile nete zero, va transmite un semnal puternic cetățenilor din întreaga Europă care să reflecte faptul că guvernele acordă atenție problemelor cu care omenirea se confruntă și că UE își poate îndeplini angajamentele asumate, asigurând în același timp statutul de lider la nivel global în domeniul climei și al biodiversității.

[1] https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/indicators/direct-losses-from-weather-disasters-3/assessment-2

[2] https://www.ipbes.net/

[3] Mai multe informații: https://www.consilium.europa.eu/en/meetings/european-council/2019/05/09/

[4] A Clean Planet for all A European strategic long-term vision for a prosperous, modern, competitive and climate neutral economy’, European Commission, Communication, 28/11/2018

Link-uri suplimentare:

http.www.wwf.eu/elections2019

http://data.footprintnetwork.org

Despre WWF (World Wide Fund for Nature) Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. Mai multe detalii la: www.wwf.ro.

Despre autor

avatar

Înfiinţată în anul 1961, WWF (World Wide Fund for Nature) este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. În România, WWF lucrează din anul 2006 pentru protejarea mediului sălbatic din Munții Carpați și din lungul Dunării: arii protejate, păduri, urși bruni, Delta Dunării, sturioni. La toate acestea se adaugă stimularea tranziției spre economia verde și un program de educație de mediu adresat tinerilor. Mai multe detalii la: www.wwf.ro

Comentează

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.