De unde vin și unde se duc Unicornii?

0

Unicornii, prin natura lor, sunt rari. Sau ar trebui să fie. Însă în ultimii 5 ani numărul companiilor evaluate la peste 1 miliard de dolari a crescut într-un ritm mai accelerat ca oricând.

De exemplu în 2017, 71 de unicorni intraseră în acest club iar anul trecut 119. De unde vine așadar această creștere aproape exponențială a numărului? În primul rând companiile de venture capital și-au crescut semnificativ fondurile de investiții, în special în Asia, cu peste 10 ”mega unicorn funds” capabile de investiții de peste 1 miliard, față de numai unul acum 10 ani.

De exemplu Vision Fund al SoftBank din Japonia dispune de peste 100 de miliarde pentru investiții în start-up-uri de tehnologie.

Unicornii nu mai sunt demult atât de rari. Și, din cei 327 de unicorni, 20 dintre ei au depășit bariera evaluării de 10 miliarde, transformându-se de fapt în decacorni. Deși plutonul primelor 10 companii este controlat de companii americane (8 din 10), în termeni de valoare, cele 2 companii chineze din top – ByteDance și Didi Chuxing – reprezintă 56% din suma totală a celor 8 companii americane.

Imagini pentru bytedance
Cel mai mare unicorn. Evaluare de 75 miliarde $, martie 2019

Ce fac companiile de pe locurile 1 și 3? ByteDance este o companie din Beijing ce dezvoltă aplicații mobile, în special în social media (TikTok) si agregatoare de știri (Jinri Toutiao). Au peste 800 de milioane de utilizatori activi în toată lumea.

Didi Chuxing este una dintre cele mai mari platforme mobile de transport cu servicii variate de la taxi, biciclete electrice, livrare de mâncare și car sharing, cu peste 31 de milioane de șoferi angajați și peste 550 milioane de clienți. O caracteristică determinantă a prezentului și viitorului este deci sharing economy. Din primii 10 unicorni, 4 companii sunt pionieri ai acestui nou tip de economie: Uber, Didi Chuxing, WeWork și AirBnb.

Imagini pentru didi chuxing
Didi Chuxing are peste 550 de milioane de clienți.

Cele mai multe companii evaluate la peste 1 miliard de dolari încă se regăsesc în Statele Unite – 156. A doua țară în top este, evident, China. Cu peste 90 de companii, dacă ritmul actual de creștere al ”dragonilor” chinezi se va păstra, acestea vor depăși atât ca număr cât mai ales ca relevanță în inovație și piețe atât pe cele americane cât și pe toate celelalte. Viteza de inovare și creștere a companiilor vest-europene este mult mai scăzuta decât cea chineza sau sud-asiatica și temerile tot mai prezente de scădere a competitivității europene la nivel global sunt întemeiate. Cu numai 38 de companii în top, cum ar putea Europa sa rămână relevantă în tehnologii și modele de business noi în lipsa unor investiții strategice în tehnologie și a unei puternice instabilități politico-sociale?

De remarcat însă este și apariția unicornilor în Africa, 1 in Nigeria și 2 în Africa de Sud. Odată cu investițiile chineze puternice în infrastructura și tehnologie dar și cu creșterea naturală a multor economii africane, nu ar mira pe nimeni ca în următorii 7 ani numărul unicornilor în Africa să îl egaleze pe cel din Europa continentală.

Cele mai importante industrii în care unicornii dezvoltă tehnologii sunt Internet Software și servicii (25,15%), comerț electronic (13,50%), tehnologii financiare (9,82%) și healthcare/servicii de sănătate (9,20%).

Dar de ce ne interesează unicornii în România? În afara de emoția că o companie pornită din România a intrat în acest club și este un lider al pieței de RPA global dar și că EMAG a intrat în clubul select, de ce ne-ar interesa lumea îndepărtată și mitică a unicornilor? Orice companie cu ambiții de creștere, fie că utilizează sau construiește tehnologie, are nevoie să înțeleagă ecosistemul global în care își vinde soluțiile. Chiar dacă la început sau deja companii mature dar cu o componentă de tehnologie mai scăzută, antreprenorii pot învăța, replica și utiliza soluțiile pe care acești unicorni le pun în piață. O corporație în retail, de exemplu, poate utiliza pentru eficientizare, automatizare sau atragere de noi clienți cel puțin jumătate din soluțiile acestor unicorni. La fel și în industria telecom sau logistică.

Citește articolul complet aici.

Despre autor

avatar

Ciprian este Partnerships Manager la Ashoka România, cea mai mare organizație globală de susținere a inovatorilor sociali. În timpul liber, ține cursuri de Futurism la The Entrepreneurship Academy și a fondat o platformă de conferințe despre viitor: Innovations for Tomorrow. A lucrat între 2007 și 2017 pentru Institutul Aspen România ca Director al Programelor de Leadership și Corporate Affairs și a co-fondat în 2013 Global Shapers Bucharest Hub, comunitate a World Economic Forum. A coordonat în ultimii ani Social Impact Award, program educațional și competiție de social businesses pentru tineri și Hello Tomorrow CEE, competiție globală pentru start-ups din știință și tehnologie. Este doctorand al Academiei de Studii Economice și are un Master în Științe Politice la Central European University. Recent a co-fondat Future Makers, program educational in antreprenoriat si competitie de business ce angreneaza peste 2200 de tineri anual in conversatii despre viitor.

Comentează

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.