Dacă nu investim, nici educație de calitate și nici absolvenți pregătiți nu primim!

1

București, 21 decembrie 2017 – Bugetul alocat educației în 2018, raportat la PIB, menține România pe ultimele locuri în Uniunea Europeană, avertizează Federația Coaliția pentru Educație, într-un document de poziție publicat joi, 21 decembrie. Finanțarea este insuficientă și asigură, în principal, plata salariilor, și mai puțin o investiție reală în educație, în special în formarea inițială și continuă a cadrelor didactice și în sprijinirea școlilor din mediul rural, acolo unde elevii sunt dezavantajați și rezultatele sunt slabe.

“Fără investiții și fără mecanisme transparente de alocare a banilor, nu putem menține în școală copiii care se confruntă cu dificultăți reale, diferite, nu putem avea performanțe semnificativ mai bune pentru un număr mai mare de elevi și nici absolvenți mai bine pregătiți să facă față cerințelor pieței muncii și capabili să contribuie la creșterea economică”, a subliniat Daniela Vișoianu, președinta Coaliției.

Federația Coaliția pentru Educație este atentă la modul în care s-a construit bugetul educației pentru anul 2018 și constată că: a) alocarea bugetară rămâne, probabil, cea mai mică din Uniunea Europeană – doar 2,98% din PIB, b) nu se prevăd, explicit, alocări bugetare direcționate pentru problemele reale din educație și c) decidenții din educație nu știu sau nu vor să comunice transparent mecanismele de finanțare.

În aceste zile s-a aprobat în Parlament Legea bugetului de stat pentru anul 2018. Pentru educație se preconizează alocarea a 27 de mld. de lei, cu 3 mld. mai mult decât anul trecut. Ministrul Educației declară că această sumă reprezintă cel mai mare buget alocat educației, în ultimii 27 de ani.

În ciuda sumei aparent mari vehiculate de autorități, alocarea este de 2,98% din PIB, în contextul în care în 2016 media europeană a procentului din PIB alocat educației a fost de 4,9%, conform Monitorului Educației și Formării publicat recent de Comisia Europeană.

Învățământul preuniversitar beneficiază de 15,9 mld. de lei, din care aproximativ 15,4 mld. de lei sunt destinați finanțării cheltuielilor salariale. Peste 90% din sumă reprezintă drepturile salariale ale profesorilor. Celelalte tipuri de cheltuieli necesare asigurării învățământului ”gratuit” trebuie acoperite din diferența de 0,5 mld. lei, la care se adaugă, poate, contribuțiile părinților, ale autorităților locale, sume provenite din proiecte cu fonduri structurale. Însă mecanismele și sursele de finanțare nu sunt identificate cu claritate și nu susțin o dezvoltare planificată, fiind incerte și greu predictibile.

  1. b) Performanța elevilor este legată de statutul lor socio-economic. Toate evaluările de sistem confirmă diferența de unul sau doi ani școlari dintre copii cu medii de rezidență diferite, iar Monitorul publicat de C.E. afirmă: performanța scăzută în rândul elevilor dezavantajați este de aproape trei ori mai mare decât în cuartila socio-economică superioară, iar acest decalaj este unul dintre cele mai ridicate din UE.

Potrivit unui studiu UNICEF din 2014 (și nu sunt semne că situația s-a schimbat, n.n.):

  • aproximativ două treimi dintre cheltuielile publice pentru educaţie se îndreaptă spre cele mai înstărite două cincimi ale societăţii (65,8%), comparativ cu doar 9,9% cât îi revine cincimii celei mai sărace;
  • 61,2% dintre fondurile dedicate educaţiei sunt cheltuite în mediul urban.

În contextul diferențelor de rezultat dintre elevii segregați pe criterii diverse (mediu de rezidență, etnie, statut socio-economic, cerințe educaționale speciale ș.a.) este necesară o majorare a investițiilor publice în educație de calitate pentru fiecare copil, prin canalizarea de resurse suplimentare către școlile dezavantajate.

Nevoile reale ale copiilor, îndeosebi ale celor din mediul rural, sunt, întâi, de resurse umane de calitate și, apoi, de infrastructură materială complementară consistentă. Pentru recuperarea decalajelor de calitate, este nevoie de profesori bine pregătiți, stabili pe post, care știu să își încurajeze și să își susțină elevii indiferent de statutul lor social, care sunt motivați să le predea acelor copii, care înțeleg și respectă inclusiv rolul social al profesiei lor.

  1. c) Documentându-ne pentru realizarea raportului despre finanțarea educației, prezentat în luna noiembrie a.c., împreună cu partenerii noștri de la Centrul pentru Politici Educaționale, am înțeles din nou că o reformă reală presupune bună finanțare și bună guvernanță, ceea ce înseamnă:
  • mecanisme transparente și participative de bugetare și raportare;
  • eficientizarea modului de utilizare a resurselor deja existente în sistem, prin redefinirea aplicării mecanismului costului real per elev, în funcție de nevoile reale la nivel individual și de profilul școlii și al comunității.

În general, dovezile PISA sugerează că pentru majoritatea țărilor ceea ce contează cel mai mult este modul de alocare a resurselor, precum și diferențele calitative între politicile educaționale, normele culturale și practicile profesionale (OCDE 2016). Alegerea între diferite soluții de politică publică presupune anticiparea impactului acestora la nivel de buget național. Altfel spus: “aceștia sunt banii, unde putem avea mai mult impact cu ei investiți și ce facem mai întâi?”.

Sursa datelor comparate: Monitorului Educației și Formării 2017, publicat de Comisia Europeană.

Comunicatul este argumentat suplimentar în documentul de poziție publicat pe www.coalitiaedu.ro

***Fondată în iunie 2015, Federația Coaliția pentru Educație reunește organizații nonguvernamentale active în domeniu și își propune să coaguleze energii și resurse pentru a susține dezvoltarea școlii în care fiecare vrea și poate să își împlinească potențialul (www.coalitiaedu.ro).

Despre autor

avatar

Bun venit pe platforma de informație și educație pozitivă, RomâniaPozitivă.ro! Avem pentru tine peste 20 000 de exemple de Bine despre România de la peste 20 de autori și colaboratori încă din 2006. La acest cont de autor o să publicăm articole, comunicate de presă, opinii și imagini pe care le primim de la colaboratori și parteneri, dar selectăm acele informații care se potrivesc cu ceea ce dorim să promovăm pe platforma noastră. 10 ani De Bine despre România.

Un comentariu

  1. avatar

    Nu are nici o legatura suma alocata educatiei cu calitatea sa.

    In plus, se perpetueaza idea nefericita a educatiei exclusiv finantate de stat – nu reusim sa ne desprindem de comunism.

    Stabilitatea pe post a cadrelor didactice nu este altceva decat incurajarea dezinteresului.

    Flexibilitatea pietei muncii, cu contracte de munca pe un an, decizia angajaraii si reangajarii la Consiliul scolii, manuale utilizabile fara finantare de la stat si cu avizare exclusiv pe respectarea legii, acceptarea libertatii depline a programelor si angajarilor in scolile private si scaderea salarilor in sectorul bugetar = reforma educatiei.

    Altceva = vorbe goale. Puteti sa dati 10,000 Euro pe luna unui professor, asta nu va aduce interes din partea elevilor. Si nu vedeti ca de fapt exact stabilitatea pe post ii face pe toti sa nu se mai intereseze de propria pregatire profesionala? Daca dicteaza din manual sau se chinuie sa faca o lectie buna. nu vedeti ca tot la fel e platit? Si nu ati observant ca daca un elev nu invata primeste din partea societatii exact acelasi lucru ca si unul care invata? Daca un salariu la stat e de 2 ori mai mare decat unul la privat si oricum nu necesita nici o pregatire profesionala, ce il va face pe un elev sa vrea sa invete ca sa ia salariu mai mic si muncind mai greu?

Comentează