Cum au reușit brazilienii să încurajeze asocierea în agricultură și să integreze în societate căutătorii în gunoaie

0

Două soluții braziliene pentru două probleme sociale generate de condițiile economice au fost prezentate în cadrul unui turneu susținut în Romania, în perioada 1 – 8 februarie 2017, de către două personalități din domeniul economiei sociale din Brazilia, Maria Elisabeth Grimberg și Gilberto Ohta de Oliveira. Cei doi au oferit exemple viabile de agricultură bazată pe cooperare și de gestionare a deșeurilor reciclabile prin integrarea căutătorilor în gunoi într-un sistem de întreprinderi sociale.

România și Brazilia sunt două țări care se confruntă cu o mare discrepanță între categoriile sociale. În Brazilia, în special în zona urbană există locuri cu o mare concentrare de populație, cum ar fi Sao Paolo, oraș cu 12 milioane de locuitori. Metropola generează multe deșeuri, care sunt gestionate prost, și în care o bună parte din populația săracă și-a găsit o sursă de venit.

Elisabeth Grimberg

Întreprinderea socială Coopamare a găsit o soluție pentru a gestiona cu succes deșeurile reciclabile organizând persoanele care adunau pe cont propriu aceste materiale, într-o organizație care în timp a luptat pentru drepturile acestora și a obținut recunoașterea meseriei de culegător de reciclabile.

Inițial, colectorii informali de deșeuri, majoritatea oameni ai străzii, primeau doar o masă caldă prin intermediul unui ONG caritabil. Lucrătorii acestui ong au reușit să-i convingă să pună la comun veniturile pe o săptămână pentru a organiza o petrecere. Văzând avantajele efectuării unor cheltuieli în comun, a luat naștere mai întâi o asociație care în 1989  s-a transformat în cooperativa Coopamare. Scopul ei era de a-i ajuta cei peste 20.000 de oameni fără adăpost care adunau gunoaie cu ajutorul cărucioarelor pe străzile din São Paulo să devină productivi. Astfel au câștigat respectul cetățenilor iar autoritățile au realizat că așa se poate gestiona o problemă de mediu.

După multe lupte cu abuzurile autorităților, căutătorii fiind adesea bătuți pentru că „furau” deșeurile considerate proprietatea municipalității, cooperativa a ajuns la 600 de organizații în toată Brazilia și integrează în câmpul muncii în jur de 800.000 de colectori de materiale reciclabile.

A fost dificil să începem munca colectivă, muncitorii erau fără adăpost și a trebuit să învețe să vadă sensul de a lucra în mod colaborativ. Un alt aspect dificil a fost repartizarea sarcinilor, dar și managementul administrativ și financiar. Am avut nevoie de consultanți pentru o lungă perioadă de timp pentru a ne gestiona finanțele și sarcinile administrative ale cooperativei.” își amintește Elisabeth Grimberg, provocările pe care cooperativa de-a lungul timpului le-a întâmpinat.

După aproape 30 de ani de eforturi susținute, muncitorii beneficiază de condiții decente si contracte de muncă pe perioadă nedeterminată. Foarte important este și faptul că având acces direct la clienții colectori de reciclabile și eliminându-se intermediarii, rămân mai mulți bani care se transformă în remunerații considerabile pentru culegători. Toate acestea îi fac pe mulți dintre culegători să declare că nu și-ar părăsi locul de muncă.

Un alt exemplu pe care Brazilia îl poate oferi României este în zona rurală. Gilberto Ohta de Oliveira a prezentat exemplul Cooperagua, o cooperativă agricolă care a reușit să aducă bunăstare familiilor dintr-o zona rurală de lângă Sao Paolo, și care sprijină agricultura efectuată cu tehnici de permacultură pentru a conserva natura într-o zona din pădurea tropicală, cu o puternic dezvoltata biodiversitate.

În zona în care locuiește Gilberto s-a creat o rețea solidară care include 21 de asociații și care acoperă 45 de comune. Unindu-și forțele s-au construit 6 cooperative agricole și una de logistică. Pentru a se întreține și dezvolta, cooperativa a dezvoltat mai întâi o producție convențională de banane pe care a distribuit-o în zona Sao Paolo. Pe structura acestor cooperative și beneficiind de rezultatele financiare ale acesteia s-a dezvoltat partea de agricultură organică și permacultură, douăzeci la sută din producție fiind ecologică.

Producția cooperativei este absorbită în piață cu ajutorul a două programe guvernamentale care sprijină alimentația sănătoasă. În ceea ce privește prețul produselor ecologice, acesta poate fi menținut la un nivel acceptabil atât pentru producător cât și pentru consumator prin faptul că sunt eliminați intermediarii. Prin cele două programe guvernamentale, cooperativele livrează direct școlilor, și-n plus cu ajutorul parcului auto de 15 camioane pe care cooperativele și l-au creat se distribuie și coșuri de produse ecologice, direct grupurilor de consumatori.

Acesta este și unul dintre principalele argumente pentru care agricultorii se asociază, lipsa intermediarilor, fapt care oferă posibilitatea ca mai mulți bani să intre în conturile cooperativei.

Fiind asociați am beneficiat mai ușor de asistență tehnică din partea autorităților, dar probabil cel mai bun motivator a fost un exemplul de succes. În momentul în care oamenii au văzut că o cooperativă funcționează, ceilalți și-au dorit și ei să se asocieze. Așa au observat că tot ceea ce se obține din produsele noastre se împarte egal între membrii cooperativei, după ce sunt achitate costurile pentru dezvoltarea cooperativei în prealabil. Dar cel mai important factor în menținerea încrederii în cooperativa este că gestiunea se face de către toți membrii cooperativei. ” a arăt Gilberto Ohta.

Cei doi invitați au efectuat un turneu în București și regiunea Sud Muntenia în perioada 1-8 februarie, în cadrul proiectului “SUSY – SUstainable and Solidarity EconomY”, cofinanțat de Uniunea Europeană, în care sunt implicate 26 de organizații din 23 de țări europene cu scopul de a promova bunele practici privind economia socială și solidaritatea din Europa și din lume.

Turneul a cuprins vizite la structuri de economie socială din România cât și mai multe întâlniri publice.

SUSY – SUstainable and Solidarity EconomY” este implementat la nivel european de organizația COSPE (Italia) și în România de către Fundația TERRA Mileniul III și are o durată de trei ani finalizându-se în ianuarie 2018.

PREZENTARE INVITAȚI

Elisabeth Grimberg

Elisabeth este cercetător și activist în domeniul organizării colectării de materiale reciclabile în Brazilia, are o vastă experiență în procesul înființării unei cooperative profitabile, modelul de management din spatele acesteia, precum și beneficiile sociale și ecologice pentru investițiile guvernamentale în economia socială și solidară ca strategie de incluziune socială.

Gilberto Ohta de Oliveira

A studiat economia în afaceri, ca mai târziu să se reorienteze spre o afacere de familie în agricultură în pădurea tropicală de lângă São Paulo, acolo unde familia sa avea o fermă. Începe să utilizeze tehnici de permacultură pentru a evita îngrășămintele chimice. În 2003 a fost co-fondator la cooperativa Cooperagua pentru agricultură durabilă și solidară în zona rurală Guapiruvu.

În 2012, el a primit premiul Kiyoshi Yamamoto pentru multiplele sale calități de conducere și pentru inițiativele ecologice și sociale în cadrul procesului de dezvoltare regională.

www.solidarityeconomy.eu

Facebook

Despre autor

avatar

Bun venit pe platforma de informație și educație pozitivă, RomâniaPozitivă.ro! Avem pentru tine peste 20 000 de exemple de Bine despre România de la peste 20 de autori și colaboratori încă din 2006. La acest cont de autor o să publicăm articole, comunicate de presă, opinii și imagini pe care le primim de la colaboratori și parteneri, dar selectăm acele informații care se potrivesc cu ceea ce dorim să promovăm pe platforma noastră. 10 ani De Bine despre România.

Comentează