Câte planete „consumă” România? WWF a lansat Raportul Planeta Vie

0

Trăim şi consumăm resursele ca şi cum am mai avea o planetă la dispoziţie:( 

WWF a lansat Raportul Planeta Vie- ediția 2012

Speciile tropicale traversează un declin alarmant, consumul de resurse naturale depășește cu 50% capacitatea de susținere a Pământului, pădurile dispar şi tot mai multe ţări alunecă spre o criză de apă. Acestea sunt principalele mesaje pe care le transmite ultima ediție a Raportului Planeta Vie (Living Planet Report), cel mai important studiu ce prezintă starea de sănătate a planetei, lansat astăzi de WWF. Lansarea din România a avut loc la Muzeul de Ştiinţe Naturale Grigore Antipa şi s-a bucurat de prezenţa Primului Ministru al României, Victor Ponta, a Ministrului Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb şi a ambasadorului WWF, Bogdan Olteanu. La nivel global, raportul a fost lansat de pe Agenţia Spaţială Internaţională, de către astronautul şi ambasadorul WWF André Kuipers.

`Deşi cifrele din raport sunt negative, WWF nu publică acest raport ca să alarmeze populaţia sau autorităţile, ci mai degrabă ca să dăm o evaluare obiectivă şi serioasă a situaţiei în care ne aflăm. Scopul raportului este generarea unui dialog cu autorităţi, companii şi oameni, ca să putem identifica căile prin care putem transforma indicatorii negativi şi genera soluţii viabile pentru 7 miliarde de oameni. Problemele nu sunt doar globale, iar România are multe de făcut, mai ales în domeniul pădurilor şi al apelor, însă faptul că azi am reuşit să stăm cu reprezentanţii de la cel mai înalt nivel de la Guvern şi de la BNR, înseamnă că există şanse de a construi un dialog real. Un Cod Silvic modern, protejarea pădurilor virgine sau o politică coerentă pe ape, sunt doar câţiva paşi de care avem urgentă nevoie, iar întâlnirea de azi ne dă speranţe că, în sfârşit, în România am început să vedem perspectivele de dezvoltare nu numai pe termen imediat, ci şi pe termen mediu şi lung`, a declarat Magor Csibi, director WWF România.

`Din partea mea veţi avea un aliat pentru a rezolva problemele de mediu din România. Prin acţiuni mici şi încăpăţânate avem şansa de a salva bucăţica noastră de planetă. Aştept de la ONG-uri propuneri concrete privind principalele probleme, începând cu Codul Silvic şi Rezervaţia Biosferei Delta Dunării`, a declarat Primul Ministru Victor Ponta.

Realizat în colaborare cu Societatea Zoologică Londoneză şi Reţeaua Globală pentru Amprenta Ecologică, raportul a fost publicat pentru prima oară în 1998 şi apoi reluat o dată la doi ani. Raportul Planeta Vie este construit pe baza a doi indicatori: Indexul Planeta Vie, care reflectă starea de sănătate a ecosistemelor, și Amprenta ecologică, un indicator care prezintă dimensiunea presiunii umane asupra resurselor naturale.

Pentru ediția 2010, starea biodiversității a fost cercetată prin monitorizarea a peste 9000 de populații animale, aparținând unui număr de 2688 de specii. Rezultatele dezvăluie o tendință alarmantă: Indexul Planeta Vie a scăzut cu 30%, în comparație cu anul 1970. Mai mult, speciile tropicale au înregistrat un declin de 60%, în ultimii 40 de ani. O veste bună vine, totuși, din zona speciilor temperate, care se bucură de un trend ascendent în ultimii ani, în mare parte datorită eforturilor de conservare.

Amprenta ecologică sau câte planete „consumăm”

Conform Raportului Planeta Vie 2012, consumul de resurse naturale depășește cu 50% capacitatea de susținere a Pământului. În total, amprenta ecologică a omenirii s-a dublat din 1966 până acum. Înseamnă că Pământul are nevoie de un an și jumătate pentru a produce resursele pe care noi le consumăm într-un an (Nota1).

Dacă cererile vor crește în același ritm ca și până acum, până în 2025 omenirea va ajunge să consume resursele naturale a două planete – dacă aceste resurse nu se vor fi epuizat deja!

Totuși, nu toți locuitorii Planetei consumă la fel de mult. În țările dezvoltate, de exemplu, consumul se situează cu mult peste capacitatea de regenerare a Pamântului. Quatar, Kuwait, Emiratele Arabe Unite, Danemarca, Statele Unite ale Americii, Belgia, Australia, Canada, Olanda şi Irlanda au cea mai mare amprentă ecologică pe cap de locuitor, conform ediţiei 2012.

La polul opus se află țările slab dezvoltate, în mare parte situate în Asia și Africa. Aici, cererea de resurse și consumul se situează mult sub nivelul din țările bogate. Conform Raportului Planeta Vie, țările cu cea mai mică amprentă ecologică sunt, în prezent, Teritoriul Palestinian Ocupat, Timor-Leste, Afghanistan, Haiti, Enitrea, Bangladesh, Rwanda, Pakistan, Republica Democratică Congo, Nepal.

`Avem nevoie de o dezvoltare a societăţii bazată pe: creştere, sustenabilitate şi incluziune. Raportul Planeta Vie arată premizele unei dezvoltări sustenabile`, a declarat Bogdan Olteanu, ambasador WWF.

 

Amprenta asupra apei

Planeta se confruntă cu o criză de apă dulce tot mai gravă. Cel puţin 2.7 miliarde de oameni trăiesc în zone care se confruntă cu secetă accentuată minim o lună pe an. Conform previziunilor Națiunilor Unite, până în 2025, aproximativ 2/3 din populația lumii va locui în zone în care apa va fi dificil de procurat. De asemenea, oceanele planetei sunt grav afectate de poluare şi supraexploatare. Pescuitul în oceane a crescut de 5 ori în ultimele 6 decenii, de la 19 milioane de tone în 1950, la 87 de milioane de tone în 2005.

Câte planete „consumă” România?

 

România are o amprentă ecologică medie de 2.84 hectare pe cap de locuitor – ceea ce înseamnă că fiecare dintre locuitorii României utilizează, în medie, 2.84 hectare din suprafaţa globului pentru resurse de hrană, combustibil, materiale de îmbrăcăminte şi construcţii. Dar planeta nu ne poate oferi decât 1.8 hectare de teren şi apă (Nota 1). Deși impactul nostru asupra naturii se situează sub nivelul țărilor mai dezvoltate, în România consumul de resurse naturale şi stilul de viaţă depăşesc capacitatea de suport a ecosistemelor naturale.

`Ministerul Mediului şi Pădurilor are în vedere soluţii pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă apele şi pădurile. Codul Silvic va fi analizat şi modificat, astfel încât să răspundă nevoilor cetăţenilor. Referitor la problema legată de apă, vom analiza studiul care analizează potenţialul de reconstrucţie ecologică a Luncii Dunării, realizat de Minister în urmă cu câţiva ani.` a declarat Rovana Plumb, Ministrul Mediului şi Pădurilor.

Dezvoltarea haotică– de la extracția resurselor, transport nesustenabil, conversia spațiilor verzi în spații destinate construirii, defrişările efectuate pentru a face loc construcţiilor, până la construcțiile ilegale din ariile protejate – reprezintă un procent considerabil din amprenta ecologică a țării noastre. În general, în ciuda veniturilor mult mai mici comparativ cu cele de la nivel european, în România consumul de resurse şi cantitatea de deşeuri generate sunt mari, situându-se peste capacitatea de regenerare naturală a mediului înconjurător.

În ceea ce privește amprenta asupra apei, vorbim, în momentul de faţă, de o criză moderată de apă, tot mai prezentă în anumite perioade ale anului, ceea ce indică necesitatea unor măsuri de economisire a apei şi de folosire mai eficientă a resurselor, dar şi a lucrărilor de reconstrucţie ecologică in Lunca Dunării, care ar putea salva sudul ţării noastre de la fenomenul de deşertificare.

Ne putem reduce „datoria”?

 

Provocarea pe care o lansează raportul este: cum va putea planeta să asigure hrană, apă şi energie pentru 10 miliarde de locuitori (proiecţia ONU pentru 2050), păstrându-şi, în acelaşi timp, biodiversitatea şi ecosistemele?

WWF propune modelul One Planet (O singură planetă), o perspectivă bazată pe gestionarea, stăpânirea şi împărţirea resurselor naturale în limitele ecologice ale Pământului. Modelul se bazează pe principiul `alegeri mai bune`, aplicat la toate nivelurile, de la cel individual, la cel politic şi economic. Soluţia WWF la problemele ridicate în raport constă într-un set de 16 acţiuni prioritare, a căror implementare va genera o schimbare majoră şi care se referă la: redirecţionarea fluxurilor financiare, cu mai multe fonduri investite în beneficiul naturii, conservarea capitalului natural, produse mai sustenabile, consum mai cumpătat şi guvernarea echitabilă a resurselor naturale.

WWF aminteşte că este necesar să se investească în capitalul natural : extinderea suprafețelor de arii protejate, conservarea și regenerarea pădurilor, un management corespunzător al resurselor de apă, protejarea speciilor sau reconstrucția zonelor umede. Alături de aceste investiții directe, eforturile noastre trebuie să se concentreze pe investiția în biocapacitate – introducerea, la scară largă, a unor practici agricole sustenabile, dar și activități de producție care mențin un echilibru între integritatea ecosistemelor și productivitatea pe termen lung, așa cum este schema de certificare FSC (Forest Stewardship Council).

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Note pentru editori :

1. Printr-un calcul simplu, raportând suprafața Planetei la numărul de locuitori ai acesteia, rezultă o suprafață de teren de care este nevoie, pentru a se asigura necesarul de resurse și pentru a se neutraliza deșeurile generate de consumul nostru. Astfel, se calculează amprenta ecologică (ecological footprint), index ce măsoară presiunea pe care omenirea o exercită asupra ecosistemelor. Pǎmântul are în jur de 13,6 miliarde de hectare de teren şi apă, capabile a ne furniza resurse şi de a absorbi emisiile de carbon şi alte noxe. Cum populaţia globului ajunge la 7 miliarde de locuitori, numai 1.8 hectare revin fiecǎruia pentru satisfacerea nevoilor de hrană, energie, apă etc.

2. Versiunea integrală a ediţiei 2012, precum și versiunile anterioare ale raportului, pot fi consultate pe http://romania.panda.org/ce_facem/raportul_planeta_vie/.

3. Mesajul lui André Kuipers, astronaut şi ambasador WWF, transmis de pe Staţia Spaţială Internaţională cu prilejul lansării Raportului Planeta Vie, este disponibil la: http://www.youtube.com/watch?v=5_urelnADjI

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-


Despre WWF (World Wide Fund for Nature):

Înfiinţată în anul 1961, WWF este cea mai importantă organizaţie internaţională care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. Mai multe detalii la: www.wwf.ro.

Despre ZSL (Zoological Society of London)
Este o fundaţie internaţională şttinţifică de conservare si educare. Misiunea ei este conservarea animalelor si a habitatelor. Cuprinde ZSL London Zoo şi ZSL Whipnade Zoo, desfăşoară activităţi de cercetare la Institutul de Zoologie şi este implicată activ în iniţiative de conservare în mai mult de 40 de ţări. www.zsl.org

Despre GFN (Global Footprint Network)
Global Footprint Network promovează o economie sustenabilă promovând conceptul de Amprentă Ecologică, un instrument de măsurare a sustenabilităţii. Impreună cu partenerii săi, reţeaua coordonează activităţi de cercetare, dezvoltă standarde metodologice şi asigură factorilor de decizie resurse considerabile pentru a ajuta economia să funcţioneze în limitele ecologice ale Pământului. www.footprintnetwork.org

Facebook

Despre autor

avatar

Co-Fondator RomâniaPozitivă.ro, Florin este educator de emoție și gând pozitiv. Florin susține acest demers prin programele sale de training și prin platforma de informație și educație pozitivă www.RomaniaPozitiva.ro. Florin are peste 15 ani de experiență ca trainer pentru circa 8000 de participanți, iar domeniile de expertiză includ: "solution thinking" (gândire pozitivă aplicată pentru rezolvarea problemelor), antreprenoriat social, ”train the trainers”, managementul oamenilor/echipelor, management de proiect, recrutare şi selecţie, comunicare, echipe eficiente, teambuilding. Florin este mare fan de biciclete, mișcare în aer liber, muzică, uneori chiar clasică și indiană. Motivaţia principală a lui Florin este dorința de a schimba lucrurile în Bine în România și încrederea că asta se poate.

Comentează