Alge și delfini

0

Ne face plăcere să îți aducem împreună cu prietenii de la Țara lui Andrei motive de optimism despre România inspirați fiind de raportul de implicare în comunitate al companiei Petrom. Este primul raport care nu arată a raport, ci spune o poveste şi este un instrument gândit să facă lumea mai optimistă. Alături de cifre, bugete şi detalii de implementare ale proiectelor, găseşti poveştile eroilor locali care au reuşit să îmbunătăţească viaţa comunităţilor.

Astăzi îți prezentăm la ce sunt bune barajele antialge de pe litoralul românesc și de ce e important să monitorizăm delfinii din Marea Neagră.

Dacă mergeți la mare pe litoralul românesc al Mării Negre, probabil că v-ați confruntat cel puțin o dată cu problema algelor aduse de valuri pe plajă și, implicit, cu mirosul degajat de ele pe măsură ce intră în putrefacție. Televiziunile prezintă periodic știri despre acest inconvenient, dar, în general, măsurile de îndepărtare a algelor survin cu mare greutate.

Soluția, ca întotdeauna, vine din zona prevenției, adică a tratării cauzei și nu a efectului.

105_file1”Echipa Oceanic Club a construit o soluție alternativă de protecție a zonelor de plaje turistice împotriva formării de depozite de alge macrofite. Pe lângă faptul că este o măsură de prevenție care înlătură o problemă, mai mult estetică, aceasta este o soluție mult mai prietenoasă față de mediu decât curățarea cu utilaje a plajelor, după ce fenomenul s-a produs”, explică dr. Răzvan Popescu-Mirceni, director coordonator al Societății de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin Oceanic Club, organizație dedicată explorării științifice și protecției mediului înconjurător și patrimoniului cultural.

Astfel, din punct de vedere turistic, nu se mai formează acele sectoare cu mirosuri neplăcute cauzate de procesele de descompunere ale algelor, iar barajele sunt instalate dincolo de limita de larg pentru îmbăiere, deci nu încurcă cu nimic activitatea turistică. Barajele respective pot fi instalate sau mutate în funcție de necesități. Din punct de vedere al mediului, masa de alge este reintegrată în circuitul natural fără a cauza un proces de degradare a calității apei marine și fără să emane mirosuri neplăcute, fenomenul petrecându-se la o adâncime de 3 – 4 metri.

”[…] alăturarea unui nume puternic oferă mai multă greutate demersurilor noastre în sensul creșterii încrederii membrilor și simpatizanților noștri în forțele proprii”

96_file1Mai mult decât atât, este eliminată necesitatea intervenției cu utilaje grele care inevitabil, într-o măsură mai mică sau mai mare, prezintă riscuri de poluare, chiar dacă este vorba în cel mai ”fericit” caz doar de poluare mecanică, prin răscolirea și presarea nenaturală a nisipului din zona de bătaie a valurilor, unde trăiesc numeroase organisme de mici dimensiuni, cu rol important în ecosistem.

Evident, barajele, care sunt instalate în luna mai și sunt scoase în luna septembrie, presupun costuri deloc de neglijat. Pentru instalarea unui kilometru este nevoie de 10 oameni și patru zile de muncă. Un astfel de baraj poate fi produs, cel puțin parțial, din materiale reciclabile și ajunge la costuri de producție de aproximativ 7.000-9.000 de euro pe kilometru. Durata de viață și exploatare este de patru-cinci ani, iar cheltuielile anuale de instalare și ridicare a barajului se ridică la 1.500 de euro pe kilometru. În afară de acestea, mai este nevoie de transport auto de la locul de depozitare la țărm și de o șalupă sau șalandă de mici dimensiuni, capabilă să opereze la adâncimi de 1,5 – 3 metri.

”Implicarea celui mai mare actor economic de pe piața românească, Petrom, înseamnă foarte mult pentru organizația noastră și pentru aplicarea unor soluții concrete și imediate la probleme ale mediului înconjurător.”

99_file1Activitatea Oceanic Club nu se rezumă doar la protecția plajelor împotriva algelor. O altă preocupare a echipei este studierea și monitorizarea delfinilor din Marea Neagră. Aceştia au fost puternic afectați în trecut de exploatarea industrială a statelor riverane Mării Negre, care a dus la reducerea numărului de delfini, din cele trei specii existente, de la două milioane în anii `30 la doar câteva zeci de mii în prezent. ”Campioni” din acest punct de vedere au fost rușii, mai exact fosta URSS, care a pescuit, de pildă, 131.300 de exemplare doar în anul 1959, doar prin centrul industrial de la Novorossyisk. Un alt astfel de centru este cel de la Trabzon, Turcia, prin care a fost pescuită, între anii 1954 și 1983, o cantitate de aproximativ zece milioane de kilograme de delfini, adică 200.734 de exemplare.

103_file1În prezent, cel puțin oficial, exploatarea delfinilor a încetat, însă aceste mamifere, importante pentru că sunt un ”indicator” al poluării din apă, sunt supuse altor pericole. ”Am identificat  plasele pescărești active sau abandonate ca principală cauză a decesului cetaceelor care ajung eșuate moarte la țărm. Având în vedere faptul că nivelul pescuitului, cel puțin conform statisticilor oficiale, este departe de a atinge cotele atribuite de Uniunea Europeană țării noastre, am dedus că este vorba, într-un procent însemnat, de plase pescărești abandonate sau ilegale”, spune Răzvan Popescu-Mirceni, bazându-se pe o ”radiografie” a situației cetaceelor din Marea Neagră, existentă astăzi grație unui program demarat de Oceanic Club în 2007.

Răzvan Popescu-Mirceni spune că implicarea companiilor din mediu privat este esențială pentru succesul unor astfel de programe, dând ca exemplu Petrom. ”Implicarea celui mai mare actor economic de pe piața românească, Petrom, înseamnă foarte mult pentru organizația noastră și pentru aplicarea unor soluții concrete și imediate la probleme ale mediului înconjurător. Pe lângă resursele financiare indispensabile desfășurării de activități/proiecte cu rezultate reale, în teren, pentru soluționarea problemelor de mediu, alăturarea unui nume puternic oferă mai multă greutate demersurilor noastre în sensul creșterii încrederii membrilor și simpatizanților noștri în forțele proprii”

”În anul 2013 ne-am propus să scanăm și să eliberăm de toate plasele abandonate […] sectorul cuprins între digul de nord al portului Constanța și punctul Pescărie Mamaia.”

Implicarea voluntarilor din rândul companiei oferă posibilitatea Oceanic Club de a face mai bine transmis și înțeles mesajul organizației, poate uneori abordat într-o manieră prea profesională, prin urmare mai greu de perceput de către marele public.

Iar planurile Oceanic Club nu se opresc aici. ”În anul 2013 ne-am propus să scanăm și să eliberăm de toate plasele abandonate existente regiunea cuprinsă între țărm și izobata de 25 de metri adâncime din sectorul cuprins între digul de nord al portului Constanța și punctul Pescărie Mamaia”, declară Răzvan Popescu-Mirceni. Pentru a realiza acest proiect, Oceanic Club are  nevoie de 100 de zile de lucru pe mare și sub apă în intervalul iunie – octombrie 2013 și de un buget de 18.000 de euro (combustibil ambarcațiune, încărcare echipamente scufundare autonomă, transport și incinerare deșeuri reprezentate de plasele abandonate recuperate, rații de alimente pentru scafandrii voluntari care vor lucra la recuperarea plaselor de sub apă).

Petrom este partener strategic al celor mai importante organizaţii non-guvernamentale care demarează acţiuni de protecţie a mediului şi a biodiversităţii din zona Mării Negre: Mare Nostrum şi Oceanic Club. În 2012, Petrom a susţinut continuarea programelor de monitorizare a delfinilor şi a contribuit la realizarea proiectului pilot care şi-a propus să ţină algele departe de ţărmurile Mării Negre.
93_file1

Povestea în cifre

13.000 euro este valoarea totală a contribuţiei Petrom pentru construirea plaselor de alge şi monitorizarea delfinilor

7.000 euro este contribuţia Petrom pentru programul de monitorizare al delfinilor din Marea Neagră dezvoltat de ONG-ul Mare Nostrum

6.000 euro este susţinerea Petrom pentru proiectul pilot de construcţie a plaselor pentru blocarea alge dezvoltat de ONG-ul Oceanic Club)

158 de elevi şi 9 profesori au fost instruiţi în vederea protejării delfinilor

100_file1

 

106_file1

Despre autor

avatar

Co-Fondator RomâniaPozitivă.ro, Florin este educator de emoție și gând pozitiv. Florin susține acest demers prin programele sale de training și prin platforma de informație și educație pozitivă www.RomaniaPozitiva.ro. Florin are peste 15 ani de experiență ca trainer pentru circa 8000 de participanți, iar domeniile de expertiză includ: "solution thinking" (gândire pozitivă aplicată pentru rezolvarea problemelor), antreprenoriat social, ”train the trainers”, managementul oamenilor/echipelor, management de proiect, recrutare şi selecţie, comunicare, echipe eficiente, teambuilding. Florin este mare fan de biciclete, mișcare în aer liber, muzică, uneori chiar clasică și indiană. Motivaţia principală a lui Florin este dorința de a schimba lucrurile în Bine în România și încrederea că asta se poate.

Comentează