24.000 ha de păduri virgine din România au intrat în patrimoniul UNESCO 🌳

0

24.000 de hectare de păduri virgine din România au intrat în patrimoniul UNESCO

București, 10 iuie 2017. Cele mai valoaroase păduri virgine de fag din România, însumând aproape 24.000 ha, au fost încluse pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Acestea sunt situate în 8 zone diferite: Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled – Valea Cernei, Cozia, Codrul Secular Șinca, Groșii Țibleșului, Codrii Seculari Strîmbu-Băiuț, Codrul Secular Slătioara.

Florin Mârzac, Head of Strîmbu-Băiuț Forest Management Unit, Maramures, Romania.

Florin Mârzac, Head of Strîmbu-Băiuț Forest Management Unit, Maramures, Romania.

Comitetul Parimoniului Mondial UNESCO a adoptat la finalul săptămânii trecute, la Cracovia, înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO a proprietății „Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe (Albania / Austria / Belgium / Bulgaria / Croatia / Germany / Italy / Romania / Slovakia / Slovenia / Spain / Ukraine)”[1]. Au fost astfel înscrise în lista patrimoniului mondial o selecție din cele mai reprezentative și bine conservate păduri de fag din întreg arealul natural al speciei care ilustrează procesul ecologic – aflat în plină desfășurare – de extindere a distribuției fagului pe continentul european.

Este un eveniment istoric pentru silvicultura românească, în fapt recunoașterea „valorii universale excepționale” a pădurilor virgine din România de către cel mai înalt for științific: Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), a declarat Radu Vlad, Coordonator proiecte regionale și program păduri WWF-România. Până în prezent, din categoria valorilor naturale, în România numai Rezervația Biosferei Delta Dunării a fost inclusă in anul 1991 în UNESCO.

Pădurile virgine – adevărate laboratoare științifice

Pădurile seculare cu structuri primare (pădurile virgine și cvasivirgine) sunt mostre ale ultimelor ecosisteme terestre care au mai rămas Europei, care s-au format fără o influență umană semnificativă, ci ca rezultat al unei îndelungate evoluții naturale de mii de ani. Astăzi, aceste păduri reprezintă adevărate laboratoare științifice care ne vor ajuta să înțelegem printr-o lecție vie și să păstrăm tainele universului pădurii.

În plus, aceste păduri au un rol esențial în păstrarea identității culturale a comunităților locale. În Munții Carpați se poate vorbi despre o „civilizație a lemnului”, istoria, filozofia de viață, cultura și tradițiile comunităților locale din aceste zone sunt atât de strâns legate de pădurea care le adăpostește încât cele două concepte nu pot fi separate.  Numai pătrunzând misterele acestor păduri naturale care odinioară acopereau marea majoritate a teritoriilor vom putea înțelege care a fost sursa de inspirație, materie și energie în viața comunităților locale de-a lungul istoriei.

“Înscrierea acestor zone în lista patrimoniului mondial al UNESCO este esențială, nu doar pentru întărirea statutului de protecție pentru aceste suprafețe, ci sperăm și în impulsul pe care-l va genera în sensul asigurării protecției tuturor pădurilor virgine și cvasivirgine din România”, a mai adăugat Radu Vlad.

Punerea în valoare a acestor valori de interes global, într-un cadru adecvat va contribui la dezvoltarea durabilă a comunităților locale și prin oportunitățile create în domeniul educației, cercetării sau a silvo-turismului (valorile înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO reprezintă în ele însele destinații turistice).

Decizia UNESCO trebuie transpusă în cadrul legislativ național care astfel să faciliteze instituirea măsurile necesare pentru gestionarea adecvată a acestor valori (de ex. stabilirea cadrului administrativ, actualizarea planurilor de management, adaptarea strategiilor de dezvoltare regională și locală – inclusiv strategii de promovare și vizitare responsabilă etc).

Pentru a proteja pădurile, în 2012, WWF România a pus bazele legislației care urma să protejeze pădurile virgine, printr-un ordin de ministru ce stabilea criteriile de identificare pentru aceste păduri. Apoi, în 2013, WWF a inițiat și susținut, alături de Ministerul Mediului – Departamentul Păduri, Regia Națională a Pădurilor – RNP Romsilva, Institutul de Cercetări si Amenajări Silvice (ICAS) și Greenpeace România,  procesul de nominalizare a acestor suprafețe și parcurgerea procedurilor pentru înscriere în UNESCO. Trei din cele opt situri înscrise (Codrul Secular Șinca, Groșii Țibleșului, Codrii Seculari Strâmbu-Băiuț) au fost identificate, propuse și susținute de WWF prin proiectul ”Susținerea unui management forestier responsabil pentru o dezvoltare durabilă în ecoregiunea Dunăre Carpaţi”. Parteneriatul WWF/IKEA a adus o contribuție semnificativă procesului de protejare a pădurilor virgine.

Rezultatul de excepție obținut,  ilustrează cum, prin unirea  eforturilor și o atitudine constructivă a societății civile alături de autoritățile competente, instițutiile de cercetare, a silvicultorilor și a mediului economic, se poate clădi fundamentul dezvoltării durabile a României.

Despre WWF (World Wide Fund for Nature)

Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. Mai multe detalii la: www.wwf.ro.

[1] „Păduri de fag antice și primitive din Carpați și alte regiuni ale Europei” (Albania / Austria / Belgia / Bulgaria / Croatia / Germania / Italia / Romania / Slovacia / Slovenia / Spania / Ucraina)

Facebook

Despre autor

avatar

Înfiinţată în anul 1961, WWF (World Wide Fund for Nature) este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. În România, WWF lucrează din anul 2006 pentru protejarea mediului sălbatic din Munții Carpați și din lungul Dunării: arii protejate, păduri, urși bruni, Delta Dunării, sturioni. La toate acestea se adaugă stimularea tranziției spre economia verde și un program de educație de mediu adresat tinerilor. Mai multe detalii la: www.wwf.ro

Comentează