10 greşeli frecvente pe care le fac părinţii și efectele lor asupra dezvoltării emoţionale a copiilor

1

Ziua împotriva violenței asupra copilului, 5 iunie 

Cu ocazia “Zilei împotriva violenței asupra copilului”*– 5 iunie – Salvați Copiii România atrage atenția asupra greșelilor pe care părinții le fac adesea în relația cu copiii lor, fără să își dea seama că repetarea acestora se poate transforma într-o formă de abuz la adresa copilului. Statisticile dezvăluie o realitate tristă și îngrijorătoarea: majoritatea abuzurilor asupra copiilor au loc în familie iar abuzatorii sunt în cele mai multe cazuri adulți în care copiii au încredere. Neglijarea copilului rămâne cea mai răspândită formă de abuz.

Articol de Andreea Biji, psiholog Salvați Copiii, Centrul de Consiliere pentu Părinți, București

Toți părinții pot greși și pot cădea uneori în capcane. Nu există părintele perfect, care să știe în orice moment cum să reacționeze și cum să se comporte cu copilul său. Însă atunci când greșelile sunt frecvente și părintele persistă în greșeală, crește probabilitatea apariției unor probleme de comportament la copii.

Iată zece dintre cele mai întâlnite greşeli  ale părinților care afectează dezvoltarea emoțională și comportamentală a copilului. Sunt totodată 10 forme pe care abuzul asupra copiilor le poate lua: de la abuz fizic, la abuz emoțional sau verbal.

1.       Observă numai comportamentele neadecvate ale copilului şi ignoră comportamentele „bune”

Unii copii nu primesc nicio atenție din partea părinților / adulților atunci când se comportă bine, și de aceea acest comportament se va repeta mai rar.

Dacă cei mici sunt ignoraţi atunci când se comportă frumos, dar sunt certați și atenționați atunci când sunt neascultători, pot învăţa că singurul mod de a obţine atenţia adulţilor este să adopte comportamentul nedorit.

Toţi copiii (și toți adulții) – au nevoie de laude. Acestea îi ajută să repete comportamentele aşteptate de către adulţi şi sunt un bun reper, cu ajutorul cărora copiii își vor putea regla manifestările.

Nu vă limitați deci la a vă certa copilul pentru ce nu face bine! Lăudați-l atunci când se poartă frumos și când vă ascultă.

2.       Se ceartă în faţa copiilor

Copiii sunt foarte sensibili la conflictele adulţilor şi învaţă foarte mult observând comportamentele altora. Dacă cei mici văd că părinţii se înfurie, strigă unul la celălalt, vor învăța că este în regulă să ţipe când au o problemă. Copiii ai căror părinţi îi lovesc, vor avea tendinţa de a lovi şi ei. Băieţii pot deveni mai agresivi, iar fetele mai stresate, deprimate atunci când văd certuri între părinţi.

Acei copii care sunt  expuşi la violenţă sau educaţi prin metode violente, atât verbal cât şi fizic, pot dezvolta probleme emoţionale şi comportamentale care îi împiedică să dezvolte relaţii sănătoase cu ceilalţi copii şi care le vor afecta viaţa relaţională ca adulţi.

Ţipetele provoacă teamă și anxietate, iar copilul se va manifesta plângând și devenind agitat.

3.       Transmit mesaje emoţionale greșite, care îi invalidează pe copii

Cei mai mulţi părinţi își exprimă neumulțumirea față de copil, și nu față de comportamentul acestuia. Spun adesea “ești rău”, când ar trebui să spună “ai făcut un lucru rău”, fără să își dea seama că este o mare diferență între cele două afirmații. Astfel de exprimări pot afecta stima și imaginea de sine a copilului. Folosirea unor  apelative precum “prost”, “idiot” sau încercarea de a trezi sentimentul de vină ( “ce ar crede tata dacă te-ar vedea în halul ăsta”), îi poate face pe copii să fie mai cooperanţi din cauza ruşinii însă, pe termen lung, copiii astfel dojeniți se vor simţi supăraţi şi ostili.

4.       Pedepsesc copilul în momente de furie sau de criză

Atunci când își pedespesc copiii în momente de furie, există întotdeauna riscul ca părintele să se piardă cu firea și să rănească copilul.

Factori de stres precum problemele financiare, dificultăţile de la locul de muncă pot extenua părintele şi îl pot aduce în punctul în care se înfurie la cea mai mică greșeală a copilului, pedepsindu-l în mod neadecvat. Repetarea unor astfel de situaţii îl vor face pe copil să se simtă confuz şi trist sau furios, ca răspuns la furia părintelui, iar pe termen lung să manifeste o instabilitate în comportament, ca urmare a inconsecvenţei părintelui în disciplinare.

5.       Nu îşi manifestă afecţiunea

Mulţi părinţi uită să îşi exprime afecţiunea, nu au fost obişnuiţi să o facă sau consideră că pe copil e mai bine “să îl pupi în somn”. A fi distant emoţional faţă de copil îl învaţă pe acesta să nu cunoască emoţiile, să nu le exprime. Pe termen lung, această greșeală a părinților va afecta relațiile copilului cu ceilalți, va provoca frustrare, anxietate.

O metodă prin care părinții își pot manifesta interesul şi grija pentru copil este exprimarea frecventă a afecţiunii fizice. Atingerile, îmbrăţisările, gâdilatul, îi ajută pe copii să crească într-un mediu în care simt afecţiunea şi încrederea de a manifesta şi primi afecţiune. Afecţiunea manifestată în primii ani de viaţă ai copilului îi ajută să formeze legături stabile cu părinţii.

6.       Au aşteptări nerealiste de la copil

Foarte des, părinţii îşi stabilesc aşteptări faţă de copii lor, care sunt peste posibilităţile acestora. Aceşti părinţi au anumite convingeri, rigide, despre cum ar trebui să se poarte copilul şi ce realizări ar trebui să aibă. Acesta este unul dintre factorii des întâlniţi în abuzul emoțional asupra copilului.

Când copilul eşuează în a atinge aceste aşteptări, părintele poate reacţiona prin izolarea acestuia, printr-un comportament rece faţă de el sau chiar prin stabilirea unor aşteptări şi mai ridicate. Toate acestea sunt reacţii abuzive, deşi mulţi părinţi nu recunosc asta.

Atunci când aşteptările adulţilor sunt realiste, este uşor pentru copil să experimenteze succesul şi să se simtă valoros. Pe de altă parte, când aşteptările sunt prea mari sau prea rigide, părinţii îşi exprimă dezamăgirea în legătură cu acţiunile copilului. Cu cât aceste dezamagiri sunt exprimate mai des, cu atât copilul se poate considera mai puţin valoros, acest lucru scăzându-i  stima de sine.

7.       Nu sunt disponibili pentru copiii lor

A fi disponibil pentru copilul tău înseamnă mai mult decât a-l ajuta la lecţii, a-l lua de la şcoală, a-i pune masa. Înseamnă a comunica şi a te juca cu copilul tău, creând astfel o conexiune care construieşte încrederea copilului în el însuși, îl ajută să aibă relaţii reuşite cu alţi copii sau adulţi, îi dă sentimentul de siguranţă într-o lume pe care încă nu o cunoaște.

Relaţiile pozitive dintre copii şi părinţi conduc la structurarea pozitivă a personalităţii copilului, în timp ce relaţiile defectuase dintre părinţi şi copii au efecte negative asupra copilului, ce se vor manifesta mai târziu în viaţa adultului prin agresivitate, hiperemotivitate, instabilitate.

8.       Sunt hiper-protectivi cu copiii lor

Copiii care nu învaţă să rezolve probleme se vor simţi inferiori. Părinţii care îi protejează pe copii de tot ce îi înconjoară, îi împiedică pe aceştia să-și formeze abilităţi de rezolvare a situaţiilor cu care se confruntă şi îi fac să se simtă inutili.

9.       Apelează la bătaie pentru corectarea imediată a comportamentului copilului

Mulţi părinţi folosesc încă bătaia pentru a corecta comportamentele nepotrivite ale copilului. Din păcate însă aceasta este o falsă soluţie şi, mai mult, este generatoare de frică, furie, comportament agresiv din partea copilului. Bătaia distruge sufletul copilului și are consecințe pe termen lung, putând afecta viața emoțională și relațională a viitorului adult.

10. Nu apelează la ajutor profesionist atunci când au nelămuriri sau nu ştiu cum să procedeze

Este o greșeală gravă și din păcate încă des întâlnită, aceea că mulți părinți nu acceptă faptul că ar putea avea nevoie de ajutor în gestionarea relației cu propriul copil.

Consilierea parentală efectuată de către specialişti îi poate ajuta pe părinţi să evite aceste greşeli – și multe altele – în creşterea copiilor. Este benefică pentru părinte, pentru copil, pentru relația pe care părinții o construiesc cu proprii copii. Un astfel de serviciu gratuit de consiliere parentală este oferit de organizaţia Salvaţi Copiii în centrele de Consiliere Parentală aflate în 5 oraşe din ţară: Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Suceava şi Târgu Mureş. Detalii pe www.consiliere-parinti.ro sau pe www.salvaticopiii.ro

Articol de Andreea Biji

                                                Psiholog, Organizaţia Salvaţi Copiii www.salvaticopiii.ro

Salvaţi Copiii România este o organizaţie neguvernamentală, de utilitate publică, non-profit, care promovează din 1990 drepturile copilului în România.

                                                                 

Ziua împotriva violenței asupra copilului *

La inițiativa Salvați Copiii, Parlamentul României a consacrat ziua de 5 iunie ca “Ziua împotriva violenței asupra copilului”, începând cu anul 2006.

Majoritatea covârșitoare abuzurilor la care sunt supuși copiii de către adulți – abuzuri fizice, verbale, emoționale sau sexuale – au loc în interiorul familiei.

Adulții în care copilul are încredere și care ar trebui să aibă grijă de copil sunt adesea chiar adulții care abuzează copilul.

Cele mai multe dintre aceste cazuri de abuz ţin de neglijarea copiilor.

 Campania „Ascultă-i sufletul

Acest material de informare face parte din campania de educare și de sensibilizare pentru a combate violenţa la adresa copiilor, derulată de organizația Salvați Copiii și este pus la dispoziția presei pentru a fi utilizat.

Campania se intitulează ”Ascultă-i sufletul” și își propune să atragă atenţia asupra nevoilor emoţionale și psihice ale copiilor, precum și asupra efectelor negative pe care le au disciplinarea prin bătaie,  umilinţa și  neglijenţa în ceea ce privește dezvoltarea psihică și afectivă a acestora și modul în care se formează și se va comporta viitorul adult. De asemenea, ea își propune să ofere adulților metode alternative și sprijin de specialitate pentru creșterea copiilor într-un mod pozitiv.

Experţii Salvati Copiii stau la dispozitia presei pentru a răspunde la întrebări și pentru a da informaţii.

Salvaţi Copiii a dezvoltat în cinci orașe din ţară (București, Timișoara, Iași, Suceava, Târgu Mureș)  Centre de Consiliere pentru Părinţi, unde sunt oferite servicii de educare și consiliere pentru părinţi și copii și servicii de formare pentru profesioniștii care interacţionează cu copii. La București, Salvaţi Copiii a înfiinţat de asemenea Centrul de Educaţie Emoţională și Comportamentală pentru Copii, unde oferă servicii de evaluare clinică, consiliere și psihoterapie pentru copii și adolescenţi.

Mulţumim pentru sprijinul constant oferit în această campanie:

  • RFI
  • Midas Media
  • Radio România
  • TVR
  • AXN,
  • AXN Sci Fi
  • AXN Crime
  • Media Image
  • Radio Itsy Bitsy
  • Smartwoman.ro
  • Hotnews
  • Super Bebe
  • Mamicaurbana.ro
  • copilul.ro
  • utilecopii.ro
  • Psychologies
  • România pozitivă
  • Ioana
  • Ghidul Parintilor.ro
  • Stiri ONG
  • Eva.ro
  • Ele.ro
  • Ziare.ro
  • Revista Felicia
  • Semnal Ialomiţa
  • Semnal Călăraşi
  • Zi de zi Târgul Mureş

 

Despre autor

avatar

Co-Fondator RomâniaPozitivă.ro, Florin este educator de emoție și gând pozitiv. Florin susține acest demers prin programele sale de training și prin platforma de informație și educație pozitivă www.RomaniaPozitiva.ro. Florin are peste 15 ani de experiență ca trainer pentru circa 8000 de participanți, iar domeniile de expertiză includ: "solution thinking" (gândire pozitivă aplicată pentru rezolvarea problemelor), antreprenoriat social, ”train the trainers”, managementul oamenilor/echipelor, management de proiect, recrutare şi selecţie, comunicare, echipe eficiente, teambuilding. Florin este mare fan de biciclete, mișcare în aer liber, muzică, uneori chiar clasică și indiană. Motivaţia principală a lui Florin este dorința de a schimba lucrurile în Bine în România și încrederea că asta se poate.