Galaţi – Junctis viribus

0

Secolul XIX a fost un secol frământat de mişcări revoluţionare ce au la bază ideile şi principiile unirii principatelor româneşti. Pe un fond social şi politic tulbure, care anunţa deja marile schimbări pe toate planurile vieţii, cultura şi economia şi-au continuat cursul ascendent, compensând  realitatea dură a  conflictelor.

Revoluţia din 1821, condusă de Tudor Vladimirescu,  îşi găseşte susţinători şi printre locuitorii Galaţi-ului. Aici au fost măcelăriţi toţi supuşii Imperiului Otoman. Masacrul de la Galaţi va deschide un şir lung de confruntări otomano-greceşti. Tot în acest an nefast oraşul a fost ars pentru a 3-a oară de către grecii eterişti şi  de otomani.

Populaţia din actualul judeţ a participat ca importantă forţă şi în 1848, revoluţia găsind masele populare în plină efervescenţă. Unii conducători revoluţionari care scăpaseră de arestare după înăbuşirea mişcării la Iaşi intenţionau să deplaseze centrul acesteia la Galaţi . Agitaţia locuitorilor de aici a fost vie şi de lungă durată, într-un document se arată că la Galaţi “…duhurile nesupunerii fierb”.

Un sprijin puternic l-a dat Galaţi-ul acţiunilor întreprinse în vederea Unirii Principatelor Române. Ideea unirii ţărilor române şi a neatârnării lor a fost puternic frământată la Mânjina, în casa lui Costache Negri, unde adeseori s-au intâlnit marii patrioţi  ai vremii: Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Al. I. Cuza, Ion Ionescu de la Brad, etc. Unele dintre figurile proeminente menţionate mai sus făceau parte din masonerie a cărei primă lojă autohtonă a fost înfiinţată la  Galaţi, în 1734, de italianul Anton Maria del Chiaro, secretarul particular al domnitorului Constantin Mavrocordat.

Pe 1 ianuarie 1837 Galaţiul este declarat port liber (porto-franco), alături de Brăila, urmând o înfloritoare perioadă în dezvoltarea oraşului. Galaţi-ul devine sediu al Comisiei Europene a Dunării, după Războiul Crimeei, decizie luată de marile puteri ale vremii. Tot în acest an se deschide o sucursală a Băncii Otomane, prima sucursală a unei bănci străine din Moldova.

În 1857 işi deschide o sucursală la Galaţi şi Banca Naţională a Moldovei. Faima Galaţiului devenise atât de mare, fiind mai cunoscut în lume decât în ţară, drept urmare oamenii de seamă ai vremii, printre care patrioţii Alexandru Ioan Cuza şi Costache Negri, care pregăteau unirea Principatelor Române, se gândeau serios la Galaţi ca noua capitală a Principatelor datorită comerţului şi economiei care era în avânt.

În 1867 se înfiinţează Liceul Vasile Alecsandri care în prezent este Colegiu Naţional.Doi ani mai târziu se inaugurează  Parcul Municipal, unde la 1893 este ridicat bustul lui Mihail Kogălniceanu. Pe 13 septembrie 1872 este inaugurată de către Regele Carol I Gara de Călători, o clădire impunătoare. Se deschide şi linia ferată Bucureşti – Brăila – Barboşi – Galaţi – Bârlad. În 1889 se înfiinţează Biblioteca V.A. Urechia.

Denumit şi “secolul naţiunilor” , datorită frământărilor şi schimbărilor din întreaga Europă, secolul XIX este secolul care aduce în prim plan mari personalităţi politice ce vor lăsa ca moştenire  Unirea Principatelor şi independenţa de stat,  dovezi de sine stătătoare ale patriotismului şi iubirii  de libertate: “O nouă viaţă se urzeşte sub cârmuirea pârcălabilor înţelepţi şi harnici. Şi când, de pe cele două maluri ale Milcovului, pornesc glasuri de fraţi să cânte:”Hai să dăm mână cu mână / Cei cu inima română”, Galaţii ne dau pe Costachi Negri, unul din cei mai învăpăiaţi apostoli ai Unirii; iar când cele două principate ridică-n mâinile lor o singură coroană şi cer un domn pământean, Galaţii le dau pe Alexandru Ioan Cuza.” – Alexandru Vlahuţă, “România pitorească”

text de ELiS D.

foto sursa www.bvau.ro

Despre autor

avatar

Elis Durica, Content creator și social media manager pentru Envisioneering Group, astrolog renascentist la Oya's Arcana, ador să călătoresc, să experimentez și să împărtășesc!

Comentează