Galaţi – Fortitudine vincimus

0

Etnogeneza  poporului român a început în sec III e.n. , odată cu retragerea romană, şi a continuat pentru încă un mileniu, desfăşurându-se în paralel cu epoca migraţiilor. Proces lung şi profund transformator, stă la baza dezvoltării ulterioare a cnezatelor şi voievodatelor româneşti  şi reprezintă continuitatea traco-daco-geto-romana în spaţiul carpato-danubiano-pontic.

La est de Carpaţi populaţia autohtonă a fost influenţată de goţi ( sec.III-IV e.n.),  slavi  ( sec. VI-VII e.n.),  pecenegi şi cumani ( sec.XI e.n.) de-a lungul multor secole făuritoare de limbă şi identitate naţionala. Dintre toţi, slavii sunt cei care ne-au influenţat cel mai mult limba .

Pe raza judeţului Galaţi multiplele descoperiri datând din epoca migraţiilor atestă continuitatea aşezărilor , a vieţii sociale, culturale ,spirituale şi economice după retragerea romană.  La Barcea s-au descoperit un şezământ  şi o necropolă datând din sec. IV e.n., atribuite culturii Sântana de Mureş-Cerneahov. Tot din acest veac, la Găneşti  s-au găsit trei schelete umane , dintre care unul purta o brăţară de bronz, cu extremităţi în formă de capete de şerpi, decorate cu cerculeţe imprimate.

La nordul comunii Vânători se află o movilă denumită Nicolae Tocu, movilă ce a scos la iveală în anul 1981,  18 morminte din perioade istorice diferite, M 1, M 3, M 5 şi  M 12 aparţinând epocii migraţiilor(sec. IV-VI e.n.).

Tezaurul de la Galaţi, descoperit in 1946 la Vadul lui Roşca, este format din 12 monede de argint bizantine emise între anii 613-685 e.n., demonstrând  relaţiile economice dintre locuitorii autohtoni  şi Imperiul Bizantin.

Faleza lacului Brateş găzduieşte o vastă staţiune arheologică , punctul “Amiral” , cu urme de locuire umană din cele mai vechi timpuri, din perioada de tranziţie de la neolitic la epoca bronzului (cultura Folteşti) şi continuând cu Hallstattul (cultura Babadag), apoi cu epoca migraţiilor (cultura Sântana de Mureş), secolele X-XI (cultura Dridu),ultima fiind răspândită pe întreg teritoriul fostei provincii romane , influenţă a valului de migratori slavi.

La vest de Biserica Precista a fost găsit un mormânt cuman, asemănător celor din nordul judeţului,  moneda bizantină din vremea împăratului Mihail IV Paflagonianul ( 1034-1041) aflată în împrejurimile oraşului fiind pusă în legătură cu acestea.Toponimele cumane Covurlui si Suhurlui formate unul dintr-o rădăcină turanică şi celălalt dintr-un radical slav, traduceri ale românescului Seaca, atestă convieţuirea populaţiei româneşti alături de cumani în regiunea de sud a Moldovei.

––

Invadaţi de  populaţiile migratoare, forţaţi să îşi apere pământul şi tradiţia strămoşească de influenţele din exterior, locuitorii de la nord de Dunăre au continuat să evoluze în acest areal fertil . Descoperirea surselor documentare privind lucrarea ilustrului cărturar român din secolul al IV-lea, Aeticus Dunăreanu, intitulată Cosmographia, scrisă în limba română cu alfabet geto-dacic şi tradusă apoi în limba latină romană; cea  mai veche cronică turcească, intitulată Ogusmame, în care se menţionează existenţa în secolul al IX-lea e.n., mai precis  anul 839, a unei Ţări a Românilor la nordul Dunării şi în teritoriile din nordul Mării Negre, până spre Nipru , descoperirea Atlasului german din anul 1826,  în care pe o hartă ilustrând popoarele Europei de răsărit la anul 900 e.n., pamântul românesc se întindea din Pa­nnonia până la Nipru, specificându-se: Walahen oder Rumuny, susţin cu argumente linvistice si reproduceri cartografice continuitatea înaintaşilor români.

“De aceia, măcar că ne-am deprins a zice că limba română e fiica limbii latinesti, adecă acei corecte, totuşi dacă vom avea  a grăi oblu , LIMBA ROMÂNEASCĂ E MUMA LIMBII CEI LATINEŞTI.”- Petru Maior

text ELiS D.

Facebook

Despre autor

avatar

Elis Durica, Content creator și social media manager pentru Envisioneering Group, astrolog renascentist la Oya's Arcana, ador să călătoresc, să experimentez și să împărtășesc!

Comentează