Dialog structurat cu tinerii din Bacău: “Cum va fi în anul 2030 pentru noi dacă nu se ia nicio măsură?”

0

Asociația Romanian Youth Movement for Democracy (RYMD), împreună cu Asociația Favor (din comuna Filipeni), Be Great (Bacău), Există o Șansă (Buhuși) și Asociația E-Class (Moinești), derulează în această perioadă proiectul Tineri activi pentru Bacău, finanțat prin programul Erasmus +, Acțiunea Cheie 3 Dialog Structurat, prin care va fi realizată prima Strategie de Tineret a Județului, în urma unui amplu proces de consultare a tinerilor.

Proiectul își propune să consulte un număr minim de 1200 de tineri din mediul rural și urban, cetățeni, decidenți politici și experți din 18 comune și 6 orașe din județul Bacău pentru a realiza o analiză a situației tinerilor și a propune soluții pentru dezvoltarea sectorului de tineret din județ.

În prima etapă a proiectului, derulată în perioada octombrie 2017 – martie 2018, cele cinci organizații partenere au organizat activități de dialog structurat, sub forma unor consultări și workshop-uri a câte 2 zile în 18 comune și orașe din județul Bacău: Onești, Buhuși, Odobești, Gârleni, Răchitoasa, Podu Turcului, Berești-Bistrița, Dărmănești, Măgirești, Solonț, Moinești, Filipeni, Secuieni, Oncești, Traian, Racova, Vultureni și Plopana. Până la finalul lunii martie, va fi atins un număr de 30 de consultări în 24 de localități din județul Bacău.

 “Așa cum am obișnuit în ultimii ani, organizațiile din Bacău inovează în materie de participare civică. Demersul pe care îl propunem privind consultarea unui număr atât de mare de tineri din județ este unul ambițios, în premieră la nivel național. Ne propunem să ajungem atât la tinerii din orașe, cât mai ales la cei din mediul rural care nu au, în general, la fel de multe posibilități de exprimare”, spune Marian Dămoc, președintele RYMD și coordonatorul proiectului. “Județul Bacău nu este, trebuie să recunoaștem, unul atractiv pentru tineri; aceștia pleacă fie la studii, fie la muncă în alte județe sau țări și, de cele mai multe ori, nu se mai întorc. Am văzut că o soluție la această problemă întârzie să apară, iar nimeni nu s-a gândit până acum să-i întrebe pe ce-i aflați încă aici ce i-ar determina să rămână și cum vor să arate comunitatea lor”, mai adaugă acesta, vorbind despre nevoia de la care a pornit proiectul.

Necesitatea unui demers care să urmărească radiografierea situației tinerilor din Bacău și trasarea unor direcții de dezvoltare este subliniată și de Dragoș Cristian Fînaru, președintele Asociației Be Great, cunoscut pentru implicarea sa în activitățile de tineret la nivel județean: „Unul dintre pericolele dezvoltării este cel al dezvoltării ne-uniforme. Iar în România, ca societate, ne bucurăm prea mult de avântul și prosperitatea insulelor de excelență cum au devenit în ultimii ani marile centre universitare, polarizând populații, afaceri, oportunități și speranțe. La fel cum se întâmplă în multe comunități rurale, orașele și județele care nu au o strategie de dezvoltare durabilă și coerentă vor pierde lupta cu trecerea timpului. Pentru ca județul nostru să poată prospera – în toate domeniile – este nevoie de o radiografie onestă și relevantă a situației actuale, de o viziune curajoasă, dar mai ales de oameni care să o realizeze” afirmă  Dragoș Fînaru.

Ce au de spus tinerii din județ: „Unde vom lucra peste ani dacă nimeni nu ne îndrumă”, “De ce nu sunt asfaltate și iluminate străzile”? sau “Cum va fi în anul 2030 pentru noi dacă nu se ia nicio măsură?”

Adriana Căzănel, directoarea Liceului “Spiru Haret” din Moinești, care a participat la activitățile proiectului desfășurate în Moinești, Solonț, Pîrjol și Măgirești, afirmă că majoritatea tinerilor prezenți la activități au semnalat absența investițiilor care ar putea crea locuri de muncă în localitățile lor, problemele grave de infrastructură (toalete construite în scoli, dar inutilizabile din pricina absenței apei curente, absența laboratoarelor si cabinetelor specializate în școli sau lipsite de materiale), clădiri abandonate concomitent cu nevoia de centre pentru tineret, lipsa cabinetelor medicale și stomatologice în sate, probleme de relaționare cu medicii, cadre medicale si didactice slab pregătite, abordări neprofesionaliste în toate instituțiile. “În urma întâlnirilor, mi-au rămas în minte câteva întrebări atât de dureroase pe care tinerii le-au adresat autorităților: Unde vom lucra peste ani dacă nimeni nu ne îndrumă? Ce soluții aveți pentru redeschiderea școlilor închise? De ce nu sunt asfaltate și iluminate străzile? Cum va fi în anul 2030 pentru noi dacă nu se ia nicio măsură?”, spune doamna Căzănel.

 

Cele mai des întâlnite nevoi ale tinerilor care au participat la activitățile organizate au fost:

– nevoia unor programe de tip afterschool și a centrelor de tineret la nivelul fiecărei comunități;

– diversificarea posibilităților de petrecere a timpului liber prin organizarea unor activități culturale și recreaționale (cursuri de dans, muzică, IT, socializare);

– dezvoltarea unor cantine școlare sau oferirea unei mese calde pe zi copiilor din școli;

– cabinete medicale mai bine dotate;

– mai multe microbuze care să asigure transportul elevilor în condiții decente, la școală;

– programe pentru identificarea, promovarea si susținerea talentelor locale;

– formarea tinerilor în domeniul antreprenoriatului sau pentru găsirea unui loc de muncă;

– implementarea unor sisteme de colectare selectivă a deșeurilor;

– amenajarea de terenuri și săli de sport;

– stabilirea/îmbunătățirea comunicării între tineri și reprezentanții autorităților locale;

“Elevii din școlile gimnaziale au adus în prim plan problema laptelui de la care fac indigestie si a cornului fără gust, distribuite în școli prin programul naţional „Cornul și laptele”, precum și problema dotărilor ineficiente din școli – laborator de informatică nefuncţional, lipsa laboratoarelor de biologie, fizicã si chimie. Am întâlnit şcoli unde prin sacrificiul personal al cadrelor didactice, inclusiv al directorului și al părinților, elevii se pot bucura de mobilier școlar acceptabil, laborator de informatică funcțional și echipamente sportive. Tinerii au participat cu entuziasm la toate activitățile desfășurate, ne-au mărturisit că s-au simțit importanţi când au fost puși în situaţia de a găsi soluții pentru probleme lor și ale comunității și că își doresc mai multe astfel de activităţi”, spune Cati Gal, lucrător de tineret în cadrul Asociației Favor.

„Concluzia mea este că tinerii sunt extrem de atenți și sesizează tot ce se întâmplă în jurul lor, chiar în detaliu aș spune, au așteptări, găsesc soluții și caută modele. Putem avea speranța că tinerii pot fi factorul schimbării, dar pentru aceasta adulții, indiferent de poziție – părinte, profesor, autoritate – trebuie să își facă timp să-i asculte și să-i consulte în deciziile pe care le iau și să le acorde încredere. Din păcate, nivelul scăzut de implicare al autorităților și cel al dezvoltării comunității în care trăiesc îi dezavantajează pe tinerii modești, proveniți din familii sărace, care nu reușesc să își depășească condiția cu toate că au aceeași capacitate de a observa și înțelege lucrurile”, spune Elena Mitrea, președintele Asociației Există o Șansă, partener al proiectului, care a organizat întâlnirile din Gârleni, Odobești, Plopana  și Onești.

Cea de-a doua etapă a proiectului, derulată în perioada februarie – mai 2018, constă în colectarea de date la nivel județean din domeniile de tineret, atât din surse oficiale, prin instituții și organizații, precum și cu autorul unui chestionar distribuit la nivel județean tinerilor cu vârste între 13 și 35 de ani (chestionarul este disponibil la acest link – https://goo.gl/forms/VdWWViMjFIBuX6ln1) aplicat unui număr de cel puțin 1000 de tineri din județ.

Proiectul este finanțat de Comisia Europeană, prin programul de tineret Erasmus +, Acțiunea cheie 3 – Dialog structurat. Organizațiile sau persoanele interesate să sprijine demersul cu idei, date, informații sau alte resurse relevante sunt încurajate să participe contactând reprezentanții asociației coordonatoare de pe pagina oficială a acesteia, www.rymd.ro.

Despre autor

avatar

Bun venit pe platforma de informație și educație pozitivă, RomâniaPozitivă.ro! Avem pentru tine aproape 30 000 de exemple de Bine despre România de la peste 30 de autori și colaboratori încă din 2006. La acest cont de autor publicăm articole, comunicate de presă, opinii și imagini pe care le primim de la colaboratori și parteneri, dar selectăm acele informații care se potrivesc cu ceea ce dorim să promovăm pe platforma noastră. 12 ani De Bine despre România.

Comentează