text: Andra Calenic, la rubrica Dreptul la Cuvant
Aud în ultima vreme că tot mai mulţi oameni nu se mai uită la televizor sau au renunţat de tot la acest aparat. Asta înseamnă că recuperezi mult timp preţios, pe care poate altfel l-ai fi pierdut urmărind hipnotizat emisiuni de scandal cu dezvăluiri „şocante”, talk-show-uri despre totul şi nimic sau seriale siropoase care îţi storc câteva lacrimi. Nu mai vorbesc de „breaking news”-urile având ca temă ultimele achiziţii ale vedetei x în materie de pantofi, de exemplu….
A renunţa la televizor e, cumva, un motiv de mândrie.
Pentru că, de ce să nu recunoaştem, mulţi dintre noi am crescut alături de acest „animal de casă”, care ne-a hrănit iluziile şi ne-a dat şi câteva lecţii importante despre viaţă. Sigur, erau alte timpuri, cu mai puţine posturi TV, cu nu aşa multă agitaţie. Însă e greu să te desprinzi de tradiţia privitului la TV seara, poate chiar în familie, după ce ai luat cina şi vrei să te relaxezi un pic, fără să depui prea mare efort.
Pe de altă parte, mulţi dintre oamenii care aleg să renunţe cu satisfacţie la televizor se orientează spre… calculator. Adică spre un alt monitor, o rudă mai tânără a TV-ului, care cu ajutorul fratelui Internet promite să-ţi îndeplinească toate dorinţele. Poţi să te implici direct în ce se întâmplă pe ecran, ai posibilitatea să cumperi orice, ai acces la zeci de bârfe mondene, iar dacă stai non stop pe Facebook ai şansa să primeşti mai multe Like-uri. Unde mai pui că poţi să vezi calupuri de seriale neîntrerupte de reclame! La o adică, poţi să-ţi petreci tot weekendul pe canapea vegetând în faţa laptopului, unde curg scenele serialului preferat. Care are musai 4 sezoane, de văzut cât mai repede, unul după altul.
Păi şi unde am ajuns? Am renunţat la televizor ca să ne facem tovarăş de viaţă calculatorul?
Sunt unele campanii care promovează renunţarea la TV, măcar pentru o perioadă. Cred că sunt un experiment interesant, însă doar dacă le înlocuim cu ceva adevărat, nu cu un surogat.
Poate că în loc de „Ziua sau Săptămâna fără televizor” ar fi mai potrivită Ziua fără ecrane. Sau, şi mai bine, „Ziua fără ecrane, petrecută în aer liber”. Nu trebuie să o sărbătorim doar o dată pe an, ci putem să o facem cât de des vrem, eventual în weekenduri, când nu mai avem „scuza” lucrului pentru serviciu.
Iar dacă nu merge aşa, atunci e bine şi „Ziua cu mai puţin ecrane”. Dar cu mai multă interacţiune adevărată, cu îmbrăţişări, cu pupici pe bune, nu :*, cu plimbări în parc şi respirat aer proaspăt.
Ziua în care nu-ţi verifici Facebook-ul din 5 în 5 minute, în care nu-ţi neglijezi partenerul de conversaţie pentru a sta pe net pe telefon.
Ziua în care nu pierzi vremea citind chestii inutile şi în care eşti mai aproape de tine, de pasiunile tale şi de oamenii dragi.
—————————–
Eu sunt Andra. Îmi place să descopăr locuri noi şi să le cutreier la pas. Mă scufund uneori în lectură, în căutarea unor momente de linişte care îmi încarcă bateriile. Scriu cu drag despre ceea ce mă face fericită, privind mereu la lucrurile bune din jurul meu. Iubesc ceaiul, ciocolata neagră şi oamenii zâmbitori. Pentru că şi eu sunt unul dintre ei:)
Pentru mai multe pilule de optmism, încearcă şi aici:
Zâmbet şi sănătate
blog despre starea de bine:)
——————————–
