Tinerii urbani de ieri si de azi

1

Tinerii urbani de ieri si de azi
autor: Irina-Gabriela Buda, noiembrie 2010

In 3 noiembrie am avut ocazia sa particip, ca prietena a siteului romanipozitiva.ro (titulatura ma onoreaza !), la vernisajul expozitiei de fotografie „Povestiri de Bucuresti ale tinerilor urbani de altadata”. Intrucat avem deja informatii relevante cu privire la eveniment, nu imi ramane decat sa ma rezum la ceva idei legate de experienta in sine, lasand imaginile sa vorbeasca (multumesc, Sabina!).

Intalnirea a fost amabila si calduroasa iar oaspetii vernisajului au avut ocazia sa le cunoasca si pe (cel putin unele dintre) doamnele care au facut-o posibila, oferindu-ne, prin imagini, portite spre trecutul lor.  De fapt, experienta nu se voia una despre istorii personale, cat – mai degraba – despre reflexii individuale ale unei lumi de altadata. Probabil ca trecem des acest lucru cu vederea insa, in timp, cronicile noastre de viata, fie şi cele marunte, capata valoare de document. Construim imaginea unui timp „al nostru”, pe care il avem – cativa, un grup, o generatie – in comun, desi suntem obisnuiti sa ne consideram, mai degraba, niste consecinte ale lui. Este un lucru la care, cu modestie sau, mai bine spus, naivitate, nu se gandeste mai nimeni, din nici o epoca, cand ii vine randul sa spuna, folosind impersonalul reflexiv, „pe vremea mea se facea cutare si cutare…”.

„Doamna Edith Florescu cu amorezul ei si o prietena la plimbare in oras” (1945), „Tatal si sora doamnei Florescu la plimbare prin centrul vechi” (1937)….Explicatiile de langa fotografii dau un plus de savoare imaginilor alb-negru si sepia. Nu am cedat ispitei careia, mi s-a parut, i-au cazut victima unii dintre invitati. Am avut impresia ca exista o tendinta de a crede, de a spera, ca pozele ar ascunde un trecut misterios, fascinant. Discretele proprietare erau descusute entuziast cu privire la istoria sau secretele acestora. Cunoscutii care ne priveau din rama deveneau, fara voie sau drept, personaje consemnate sa ofere spectaculosul. Poate ceea ce conta, de fapt, era realitatea lor, nu patina mitologizanta a timpului, care parea ca le converteste in altceva.

Am fost oarecum dezamagita pentru ca nu am regasit titlul acestui proiect in momentele vernisajului. Foarte sic, expresia „tanar urban” m-a dus cu gandul la „fitze” de altadata. Mi-a amintit, spre pilda, de povestirile bunicii care ne spunea cum strabunicul comanda fiicelor lui stofe si rochii in capitala, de la pravalii speciale si mesteri anume. Sau de carnetelul ei de bal… Expresiv si estetic, numele expozitiei era facut, parca, sa atraga. In cazul meu chiar a reusit. Nu am auzit, insa, povestirile de altadata. Nu am regasit accentul dichisit si monden intuit, iarasi, din titlu. Ar fi fost binevenit daca doamnele invitate ar fi luat cuvantul spunand cateva cuvinte care sa insoteasca imaginile cu pricina.

Una peste alta, insa, un eveniment, cum spuneam, cald, dar si elegant, la care tinerii urbani de astazi (reprezentativi, in sensul cel mai bun) au intrunit generatia majoritara a privitorilor.

Irina-Gabriela Buda, noiembrie 2010

————-
Expoziția Tinerilor Urbani de Altădată a fost inaugurată în data de 3 noiembrie la Centrul de Informare ONU pentru România urmând să fie expusă în următoarele 2 săptămâni la  Muzeul Bucureștiului, Palatul Șuțu. Totodată o parte din fotografii vor rămâne în următoarea perioadă și în sediul Centrului de Informare ONU pentru România, expoziția fiind cu acces liber de luni pana vineri.

Expoziția conține fotografii unicat cu Bucureștiul vechi din arhivele personale ale persoanelor vârstnice și au fost strânse pe durata lunii octombrie în cadrul campaniei  Poveștiri ale Tinerilor Urbani de Altădată, inițiate de Apa Nova București și Primăria Muncipiului București în parteneriat cu Centrul de Informare ONU pentru România.

La vernisajul desfășurat miercuri, 3 noiembrie, au participat Dna Yesim ORUC, Resident Representative UNDP Romania si Officer in Charce UNIC, Dl. Epsică Chiru, Director adjunct Apa Nova București, Elena Vâneață, Președinte Asociația pentru Drepturile Pensionarilor din România, reprezentanți ai Clubului Pensionarilor fără vârstă Lucky Marinescu dar și reprezentanți ai asociației de tineret ARC (Asociația pentru Relatii Comunitare).

Despre autor

avatar

Sunt Irina. Mă îndeletnicesc de ceva ani cu scrisul și profesoratul, în varii forme și pe diferite teme. De ce România Pozitivă? Pentru că e un proiect pe care îl văd ca pe un catalizator de imagine și ca pe un loc de unde poți afla multe și poți începe multe.

Un comentariu

Comentează